Pestii cubanezi

Volumul este o plimbare fascinantă prin mințile unor scriitori care au știut să pună în cuvinte ce contează cu adevărat, de la rasism și condiția femeii, la interpretarea în artă, mass-media, vis, ipocrizie, violență și compasiune: James Baldwin, Virginia Woolf, Susan Sontag, George Orwell, Sigmund Freud, Joan Didion, Albert Camus, David Foster Wallace, Ta-Nehisi Coates și Ion Vianu, precedate de unul amplu și personal, care explorează relația dintre scriitor și istorie, dintre scriitor și spațiul virtual, și dintre „apostolii moralității” din social media și scriitorul transformat în produs de marketing. „Departe de a fi o încercare de analiză psihobiografică, cartea aceasta este mai curând o tentativă de unificare a doi versanți despărțiți aparent de o prăpastie: viața și opera, ca două jumătăți ale unui _symbolon_, ambele la fel de misterioase și de inepuizabile ca interpretare. Nu se explică reciproc, mai curând adâncesc misterul pe care-l constituie, pentru mine, Autorul. Eroii acestei cărți pătrund în clasor purtând solzii plini de culoare ai unei lumi dispărute, dar a cărei umbră își aruncă răceala asupra celei în care trăim. Sunt peștii mei cubanezi, a căror contemplare mă ajută să păstrez intact spațiul interior, în mod paradoxal, admirând modelul unor lupte purtate în lume. La fel de paradoxal, ochii care admiră solzii colorați ai peștilor le aparțin unor autori care nu apar _de_ _facto _în carte, ci sunt prezențe fantomatice, filtre de lectură situate în afara clasorului, privind peste umărul filatelistului: Walter Benjamin, C.G. Jung, Mircea Eliade și, mai presus de toți, Michel de Montaigne.” - BOGDAN-ALEXANDRU STĂNESCU „Pentru un amator ca mine (nu-mi pot aroga decât statutul de cititor și de analizat/analizand), psihanaliza e compusă dintr-o succesiune de fetișuri, la originea căreia se află Freud. După anii de inițiere, dacă se menține același statut neimplicat, vei alege una dintre disidențe, în funcție chiar de alcătuirea personalității, în cazul meu Jung. Apoi, dacă persiști în alegere, vei devia și mai departe, în cazul meu spre James Hillman, pentru a descoperi că o asemenea deviere nu înseamnă decât o întoarcere relativă la Freud. Un Ouroboros care l-ar fi încântat pe Jung. Ce se interpretează? Visul, oare? Nu, orice simbol trebuie reîntregit, chiar dacă folosim un metal diferit: interpretarea se ocupă de _textul_ visului povestit.“ - BOGDAN-ALEXANDRU STĂNESCU BOGDAN-ALEXANDRU STĂNESCU (n. 1979) este doctor în literatură, prozator, poet, eseist, traducător și editor. În prezent este director editorial al imprintului Anansi. World Fiction, din cadrul Grupului Editorial Trei. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu cartea _Ceea ce ne desparte._ _Epistolarul de la Hanul lui Manuc_, iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul _Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul_. Au urmat volumul de eseuri _Enter_ _Ghost. Scrisori imaginare către Osip_ _Mandelştam_, cel de-al doilea volum de poeme, _anaBASis_, romanul _Copilăria_ _lui Kaspar Hauser_; în 2019 a publicat romanul biografic _Caragiale._ _Scrisoarea pierdută_, în 2021, volumul de poeme _Adorabilii etrusci_, în 2022, romanul _Abraxas_, iar în 2024, romanul _Soarele negru_. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück, Hannah Arendt, C.G. Jung, Anne Carson și Kaveh Akbar. La Editura Trei au mai apărut volumul de eseuri — scris împreună cu Vasile Ernu — _Centrul nu se mai_ _susține. Ceea ce ne desparte _(2023) și romanul _Soarele negru _(2024).