Sibiu

• Ediție trilingvă. Română-germană-engleză n n Situat în depresiunea Cibinului, pe malurile râului Cibin, străjuit la sud de culmile Făgărașilor, înconjurat pe celelalte laturi de dealuri, Sibiul se află la încrucișarea unor importante drumuri comerciale folosite încă din antichitate, unul pe direcția nord–sud, care leagă Transilvania de Muntenia și de Dunăre prin Pasul Turnu Roșu, și altul pe direcția est–vest, care face trecerea din Țara Bârsei spre Alba Iulia și Munții Apuseni. Începuturile cetății se plasează la mijlocul secolului al XII-lea și sunt legate de așezarea în aceste locuri a coloniștilor germani (saxones, theutonici). Ei au fost aduși aici de regii Ungariei pentru a apăra și consolida hotarele de sud ale Transilvaniei, cucerită treptat pe parcursul secolelor X-XIII, prin supunerea formațiunilor statale românești (cnezatele și voievodatele). Coloniștii germani, originari din zona dintre râurile Rin și Mosel, motivați să facă pasul de trecere din centrul lumii occidentale la periferia acesteia prin acordarea de drepturi de autoguvernare politică și religioasă, vor fi motorul dezvoltării economice după modelul central-european.