Eminescu. Trepte ale devenirii

Volum apărut la aniversarea a 85 de ani ai autoruluiPe copertă: Statuia lui Eminescu la Mănăstirea Putna, de Oscar Han Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care cugetele se vor unifica – cugetele, doamne a lucrărilor, astfel încât pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel că Unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acum unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin toate faptele, să pătrundă toată viața noastră națională. Să fim conștiuți de situațiunea noastră față cu lumea, de datoriile cătră ea și cătră noi înșine. În trecut ni s-a impus o istorie, în viitor să ne-o facem noi. (MIHAI EMINESCU) Poporul român trăiește de multă vreme cu Eminescu și prin Eminescu.

Poetul nepereche își etalează filă cu filă mersul istovitor al unui suiș demiurgic, de pe urma căruia icoana stelei ce-a murit ni se pare tot mai limpede și mai vie, într-o vibrație pulsatilă care îndeamnă la reculegere și la dreaptă cinstire. Pururi tânăr, înveșmântat în mantia sa de Hyperion astral, Eminescu rămâne unul dintre zeii nemuritori ai poeziei fără vârstă dintot­deauna, atingând cu aripile sale stelare Eternitatea. (MIRCEA POPA) Cuprins IDEEA EMINESCU: ÎN LOC DE PREFAȚĂ TRAIECTORIA OPEREI ȘI EUL BIOGRAFICViziunea selenarăIdentitate și ambivalențăMotivul cavalerului medievalDelta biblicelor sânte (Heliade)Eminescu și Serbarea de la Putna. Semnificația apelului din martie 1870Un an de răscruce: 1883Eminescu, Geniu pustiu și ClujulEminescu, obsesia libertății, și Avram Iancu, arheul revoltei CONTEXT EDITORIALEminescu în viziunea editorilorUn precursor: A.D. XenopolEdiția Titu MaiorescuIon ScurtuIlarie Chendi – exeget și editor eminescianNicolae Iorga – exegetul eminescianArc peste timp: Lucian Blaga despre EminescuEdiția Academiei Române O GEOGRAFIE A RECEPTĂRIIÎn Bucovina natală – Eminescu la CernăuțiÎn Mica Romă, BlajulÎn orașul Marii Uniri, ascultându-i pe Șaguna și pe CipariuLa Familia lui Iosif VulcanLa Societatea România Jună din VienaLa seminariștii din Gherla – sub semnul JunimiiLa Societatea Petru Maior În cadrul AstreiEminescu și generația tânărăEminescu în critica transilvăneanăTimișoara și enigmaticul frate, militarulEminescu în Sălaj EMINESCU – SIMBOL NAȚIONALDoi prieteni blăjeniEminescu și CreangăEminescu și Veronica MicleMiron Pompiliu – prietenul și poetulGrigore Pantazi și feeria LuceafăruluiTeofil Frâncu și Preumblările lui prin BucureștiÎn viziunea poetului George RanettiStatuia orădeană a lui Eminescu CONTESTATARI ȘI DENIGRATORIMacedonski – eternul rivalÎn paginile Ghimpelui Un demolator actual: Lucian BoiaȘi academicienii greșesc… INTERPRETĂRI ACTUALEIoana Em. Petrescu – cosmologia imaginaruluiIrina Petraș și obsesia eternității eminescieneZoe Dumitrescu-Bușulenga și Catedra EminescuDumitru Micu – Eminescu în raza gândului etern Mihai Cimpoi – exegetul așteptatTheodor Codreanu și lupta pentru EminescuPrintre eminescologii clujeniSăluc Horvat, Dicționar cronologicAlex. Ștefănescu – comentator eminescianIon Buzași – preocupările eminescieneAdrian Dinu Rachieru și mesajul actual al poetuluiDiana Câmpan – solitudine întru înțelepciuneVasile Muscă – Lumile și trecerile lui EminescuAlte cercetări eminescieneIon Filipciuc, Eminescu la Putna ÎN UNIVERSALITATEDumitru Copilu-Copillin, Eminescu universalulPrima traducere a LuceafăruluiÎn literatura bulgarăEminescu în maghiarăLenau și EminescuEminescu și BaudelaireMite Kremnitz – admiratoare și traducătoare PLEDOARIE PENTRU EMINESCU NOT