Din tara lui Cosbuc si a lui Rebreanu

Din tara lui Cosbuc si a lui Rebreanu. Cultura si literatura in tinutul graniceresc n n Am conceput, cu ani in urma, o suita de carti apartinand geografiei literare. In randul acestora s-au numarat volume despre Bihor (Pagini bihorene, 2003; De la Samuil Vulcan la Iosif Vulcan. O panorama a scrisului din Bihor pana in 1918, 2018; Repere bihorene, 2020), Blaj (Uleiul din candela. Astra si spiritul Blajului, 2009), Cluj (Ferestrele Clujului. Exercitii de memorie culturala, 2014, 2015; Cuibul privighetorilor. Clujul literar dupa Marea Unire, 2017; Peisaje culturale clujene, 2024), continuand cu lucrari despre Salaj (Momente culturale silvane, 2015) etc. Acum a sosit momentul sa adaug acestei serii o carte despre scriitori din zona Bistrita-Nasaud. Au venit la rand aceste incursiuni, intrucat, de-a lungul timpului, am scris despre multi autori din aceasta arie geografica, tinut care se distinge prin faptul ca a dat culturii nationale doi scriitori de o importanta covarsitoare: poetul George Cosbuc si prozatorul Liviu Rebreanu. Trei dintre zonele de care m-am ocupat, Blaj, Bihor si Nasaud, isi datoreaza inflorirea culturala faptului ca acolo a existat un invatamant romanesc in limba nationala: din 1754, la Blaj, din 1828, la Beius, din 1863, la Nasaud. Aceste scoli romanesti au fost adevarate creuzete de formare a intelighentiei transilvanene, soldate in plan cultural si literar cu veritabile curente de renastere nationala, care au lasat urme durabile in presa, invatamant, edituri, stimulate si de existenta mai multor asociatii culturale si literare, care au influentat scrisul in mod direct si eficace. Fie ca vorbim de Asociatiunea Astra, fie ca vorbim de lepturistii oradeni, de Societatea Petru Maior de la Budapesta sau de Virtus Romana Rediviva de la Nasaud, toate acestea au creat cadrul firesc de afirmare si dezvoltare.