Supunere

Un adevarat fenomen editorial, Supunere (ianuarie 2015), noul roman al lui Michel Houellebecq, cel mai important scriitor francez actual, se traduce in cursul acestui an in peste 40 de tari. Roman pe care autorul il include in genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care inca din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq il analizeaza cu scalpelul im mana punandu-i in fata mizeria morala si deruta politica. Antieroul lui Houellebecq, Francois, profesor de literatura la Sorbona, mizantrop care cauta cu acelasi entuziasm pe internet meniuri de catering si servicii sexuale, asista abulic la instalarea legitima la putere a unui guvern musulman moderat. Viata lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmana, iar cariera lui Francois depinde de o convertire, ale carei avantaje sunt nesperate. Si de ce nu s-ar supune, cand lucrurile promit sa se aranjeze atat de bine? La urma urmei, nu este civilizatia moderna bazata pe dezideratul cautarii fericirii ? Provocator cu program, scriitorul socheaza de fiecare data prin tusele satirice indraznete, insa intrebarile subiacente apartin unui moralist care, schitand portretul unei Europe lipsite de ideal, constata esecul proiectului iluminist si intrevede sfarsitul civilizatiei occidentale seculare. Doua romane profetice au zguduit secolul XX: 1984 si Minunata lume noua. Erau profetice nu in sensul ca prevedeau viitorul, care le-a infirmat, ci pentru ca enuntau un adevar despre prezent. Anticipatiile lui Houellebecq fac parte din aceeasi familie. Houellebecq are in comun cu Huxley o curiozitate fascinata de fenomenele religioase si cu Orwell groaza de biciul politicii si un simt - pe care putini i l-au recunoscut - al ceea ce se numeste common decency. Altfel - iar Dumnezeu stie cat ii iubesc pe Huxley si pe Orwell - Houellebecq e mai puternic decat ei. - Emmanuel Carrere, Le Monde Michel Houellebecq are geniul detaliului semnificativ ... El imbina savant concretul si abstractul, naratiunea si filozofia. Forta comica a scriitorului vine din faptul ca, in loc sa fie prizonier al spiritul timpului sau sa i se impotriveasca, el il observa din exterior. Impasibilitatea lui este pur si simplu irezistibila. - Alain Finkielkrau