O noapte in pustia Sfantului Munte

Sfantul Munte este un loc de taina, unde tacerea, adica insasi vesnicia, vorbeste cu putere – caci tacerea este graiul vietii ce va sa vina. Asa cum sfintii ingeri au o putere intelegatoare de negandit pentru noi, prin care-si impartasesc dumnezeiesti noime, in acelasi fel ingerii pamantesti – ce traiesc in Sfantul Munte si se intrec cu cei ceresti si netrupesti in viata si in rugaciune – au o alta putere pentru a impartasi ceea ce traiesc… Rugaciunea lui Iisus, cand se savarseste cu buzele si cu mintea, pune pe fuga gandurile rele si impaciuieste mintea, iar atunci cand se pogoara in inima si lucreaza acolo, il naste din nou pe om, pune foc in lumea sa launtrica si‑l face theolog – caci atunci theologia ajunge istorisire , fiindca omul invata‑povesteste cele pe care le‑a auzit, le‑a vazut, le‑a invatat, le‑a trait. Atunci el cunoaste neratacit ca una este mintea si alta este ratiunea, si se uimeste de largirea inimii (2 Cor. 6:11), de adancimea acesteia si de lumea ei tainica si intensa. Negresit insa, Rugaciunea lui Iisus, ca sa fie de folos omului, trebuie neaparat insotita de theologia Bisericii Ortodoxe (dogma) si de o viata imbisericita (Tainele‑nevointa) – si in chip anume de dumnezeiasca impartasanie, caci Rugaciunea aprinde dorul pentru dumnezeiasca impartasanie, iar impartasirea cu Trupul si Sangele lui Hristos sporeste setea de ­rugaciune. Rog pe oricare dintre cititorii ce se vor folosi de aceasta carte sa se roage la Dumnezeu sa nu‑i dezamagesc pe atatia pustnici nevoitori, care m‑au iubit si mi‑au descoperit comorile inimii lor. - † Ierotheos al Nafpaktosului si Aghio‑Vlasiulu