Calaul credincios

Actul de justiţie din perioada Renaşterii şi a Reformei se încheia demulte ori pe eşafod. Uneori infractorii erau alungaţi din oraş cu biciulsau cu nuielele, alteori erau trimişi pe eşafod pentru că recidivaserăori fapta lor presupunea pedeapsa capitală. Deşi era cel mai detestatpersonaj al justiţiei, călăul devenise un personaj esenţial care, cusabia şi instrumentele sale de tortură, reprezenta ultima redută alegii.

Pornind de la cronica personală a lui Frantz Schmidt, unul dintre ceimai cunoscuţi şi activi călăi din istoria Nürnbergului, Joel F.Harrington reconstituie o perioadă pe care istoria a îngropat-o întabuuri şi stereotipii. Se foloseşte de această ocazie pentru a distrugemiturile clădite în jurul acestei meserii detestate şi pentru a explicamecanismele disciplinei şi pedepsei din lumea postmedievală. Poate dinpricina faptului că este o apariţie culturală sumbră, figura călăului afost de multe ori prezentată monodimensional, ca un fel de vârf de lancepentru obscurantismul şi absolutismul din acele perioade revolute. O lectură fascinantă. - Publishers Weekly Edificator şi fermecător, deopotrivă. - The Daily Beas