Patologia normalității

Ce este benefic pentru sănătatea psihică și ce anume poate duce la boală? În volumul de față Erich Fromm supune analizei tabloul normalității și al sănătății psihice din societatea contemporană. El examinează patologia normalității plecând de la identificarea efectelor pe care economia de piață le are asupra comportamentului oamenilor, descoperind apoi în centrul acestei maladii a normalității incapacitatea crescândă a omului de a se raporta la realitate în mod voluntar și conștient. Fromm dezvoltă conceptul clinic de alienare și identifică diversele sale fațete, încercând să înțeleagă modul în care oamenii pot depăși propriile tendințe către lene și inerție. Întregul sentiment al valorii unui individ — dacă e să‑i spunem individ — depinde de cât de vandabil este acesta, dacă există sau nu cerere pentru el. Din acest motiv percepția sa de sine și încrederea sa interioară nu depind niciodată de aprecierea calităților sale reale și concrete, a inteligenței, onestității, integrității, umorului, a orice este el, ci depind de felul în care el reușește (sau nu) să se vândă pe sine. De aceea el este mereu nesigur, mereu dependent de succes și devine deosebit de temător dacă nu are perspectiva succesului previzibil.

Erich Fromm În mod clar, să vedem un incendiu, să privim un accident de mașină și să privim locul unei crime nu au efect de catharsis, dar impulsul este foarte puternic, pentru că este ultima rămășiță ce ne pune în contact cu urma de dramatism din cultura noastră care cultivă rutina, și nu dramaticul. Am o bănuială că funcția romanelor polițiste pe care îmi place tare mult să le citesc este până la urmă unul dintre acele lucruri prin care venim în contact cu un strop de dramă. Erich From