Patrimoniul imobiliar al familiei Chrissoveloni

Urmasul familiei de bancheri, facand parte din a cincea generatie, Jean Chrissoveloni, povesteste cum a luat nastere aceasta monografie: „Am rugat-o [pe Oana Marinache] sa imi gaseasca planuri si documente referitoare la cladirea din strada Lipscani nr. 41/55 pe care o refaceam si pe care am inchiriat-o Librariei Carturesti; mi le-a adus dupa cateva zile si am fost atat de impresionat de eficacitatea ei incat am inceput sa ii cer altele si altele despre cladirile care au apartinut familiei noastre. Pe masura ce am strans o adevarata colectie, ne-am gandit sa realizam o carte. Totusi conceptul, motivatia si initiativa realizarii acestei carti se bazeaza pe dorinta noastra de a arata ca inainte de instaurarea comunismului in Romania a existat o cultura care a creat lucruri frumoase: cladiri, lucrari de arta, muzica, carti, sport si afaceri; este modul nostru de a demasca MINCIUNA groaznica care a fost comunismul si in felul acesta ne razbunam, in felul nostru, pe tot ceea ce a distrus.” Lucrarea deschide colectia „Familii istorice” a Editurii Istoria Artei, prilejuindu-ne o calatorie in timp, din secolul al XIX-lea pana in prezent, reconstituind istoria principalelor resedinte, sedii de banca, centre comerciale, mosii care au apartinut familiei de origine greaca, Chrissoveloni si a celor cu care s-au inrudit (Filipescu, Lakeman-Economu, Sutu, Colibasanu). Astfel este restabilit rolul jucat de personalitati precum Zannis, Nikolaos, Jean si Nicolae Chrissoveloni la dezvoltarea financiara si comerciala a tarii noastre, precum si colaborarea cu arhitecti, ingineri si constructori (Nicolae Cutarida, Josef Jacob Schieffelleers, Edmond Van Saanen-Algi, Stefan Burcus, George Matei Cantacuzino, August Schmiedigen, Georges Cristinel) in vederea realizarii principalelor edificii din tara si strainatate.

O bogata ilustratie, provenind din albumele de familie Chrissoveloni, completeaza cercetarea intreprinsa la Arhivele Nationale ale Romaniei, sediul central si directiile judetene si la Arhiva Primariei Municipiului Bucuresti.