Melcul si balena

Mari sau mici, lumea e a tuturor Mari sau mici, marunti sau puternici, lumea cea minunata care ne inconjoara e a tuturor. „Ce adanca e marea, si pamantul, ce lat” spune micul melc din aceasta poveste. Cum sa stai toata ziua lipit de o stanca oarecare de pe malul marii, cand sunt atatea lucruri de descoperit? Trebuie sa fie o cale sa vezi lumea, chiar daca esti doar un melc, iar eroul nostru o gaseste pe cea a prieteniei. Alaturi de o uriasa balena, strabate marile in lung si-n lat. Dar chiar si cineva mare si puternic, cum e balena, poate sa aiba odata nevoie de ajutor. Cand balena, surprinsa de reflux, esueaza pe o plaja, tocmai melcul cel mic e cel care ajuta decisiv la salvarea ei. Aceasta e povestea c-un melc ce-a fost odata Si o balena mare, albastra, cocosata. Aceasta-i stanca neagra ca fumul de vapor Si-acesta este melcul cel iute de picior. El se tara pe stanca cu cochilia-n spate Si se uita la mare, la navele-ancorate… Si cum se uita, smiorcaind, a oftat: — Ce adanca e marea, si pamantul, ce lat! Ce-as porni-n larg si eu! n A oftat el din greu.