Particularitati ale exceptiilor procesuale in cadrul jurisdictiei muncii

Orice sistem, inclusiv cel judiciar, functioneaza in baza unui algoritm, care ii ordoneaza structura in vederea atingerii obiectivului predeterminat. Algoritmul, in aceasta ipoteza cel legal, este proiectat ca un tot unitar, regulile intersectandu-se si generand impulsuri sinergice ce conduc la o rezultanta. O regula de drept nu poate fi privita in mod izolat, dupa cum o aplicatie nu poate functiona fara un sistem de baza. Or, in cadrul algoritmului sistemului judiciar, prezenta lucrare isi propune sa decodifice predeterminarile structurale, legaturile de retea, dar mai ales impulsurile proprii care asigura matricea functionala a exceptiilor procesuale in jurisdictia muncii. Ratiunile alegerii temei lucrarii Particularitati ale exceptiilor procesuale in cadrul jurisdictiei muncii isi afla originile primare in confruntarile specifice ariei profesionale, dezvoltandu-se prin perceptia treptata a influentei directe a dreptului substantial al muncii asupra dreptului procesual. Pe acest fundament, s-a nascut interogatia despre masura in care materia dreptului induce o modificare de paradigma in solutiile de sorginte procesuala, care sunt reglementate univalent, indiferent de tipul de jurisdictie. Avand in vedere complexitatea obiectivului, suprapunerile dintre multiple ramuri de drept, caracterul inovator al perspectivei de studiu al jurisdictiei muncii, abordarea acestei teme nu putea fi imaginata decat in cadrul scolii doctorale, fiind necesara indrumarea si observatia critica ale celor mai titrati specialisti in ariile de cercetare. Rigoarea stiintifica impusa de cadrul de cercetare a reclamat ab initio delimitarea obiectivului de analiza in cadrul jurisdictiei muncii. Orientarea spre institutia exceptiilor procesuale a fost sustinuta de factori multipli. Mai intai, exceptiile ordoneaza materia procesuala, fiind comune tuturor jurisdictiilor, fie ele generale sau specializate. Mai apoi, prin varietate structurala si functie procesuala, exceptiile intersecteaza numeroase paliere ale exercitiului dreptului la actiune. Totusi, cel mai important factor a vizat indeplinirea cerintei premisa de interactiune directa intre institutia procesuala si dreptul substantial. Aceste elemente reper au determinat o noua restrangere interna a obiectului cercetarii, fiind excluse apriori exceptiile care fie nu pot actiona in jurisdictia muncii (exceptia de netimbrare), fie nu suporta interactiunea cu dreptul substantial, actionand imuabil doar in matrice procesuala (exceptia de perimare, exceptia nelegalei citari, exceptia de neconstitutionalitate). Determinand aria de cercetare, paradigma de analiza propusa a fost subordonata functiei euristice de stabilire a influentei pe care dreptul substantial al muncii o exercita si a efectelor produse asupra solutionarii exceptiilor procesuale in jurisdictia muncii. Propunerile de lege ferenda concentreaza rezultatele studiului si vizeaza in exclusivitate aria de reglementare privitoare la jurisdictia muncii. Chiar daca pe parcursul lucrarii au fost antamate aspecte de reglementare din dreptul procesual sau dreptul substantial, rezultatele studiului au fost valorificate doar in acord cu obiectul cercetarii. Totodata, solutiile de reglementare adecvate au fost pastrate si integrate, pentru unitate de viziune, in formula de redactare a intregului titlu dedicat jurisdictiei muncii.