Despre facerea lumii si despre timp

Sfantul Augustin, Despre Facerea lumii si despre Timp cu o introducere de Papa Pius al XI‑lea si o postfata de Nicolae Iorga. n Iata ca, dupa 1500 de ani, Sfantul Augustin (354-430) ne vorbeste in continuare. Surprinzator cat de relevanta este si astazi experienta umana si spirituala a acestui mare ganditor, nascut in zorii crestinismului si care l-a descoperit pe Hristos in launtrul cautarilor sale. Trecand dincolo de cadrul unui sistem filosofic si indreptandu-si curiozitatea catre doua dintre elementele importante ale fiintarii crestine, Facerea si Timpul, Augustin este intuitiv si poet vizionar. El scrie parca pentru omul de azi care traieste in aceasta lume pipernicita, indiferenta la orice transcendenta, si totusi pentru omul care are sansa de a-si recapata demnitatea crestina. In Augustin a trait, nu un pagan, ci un neoplatonician, mai ales un manihean, impotriva caruia s-a luptat cu inversunare, ca sa-l distruga, dar care, necontenit, dupa fiecare lupta, ridica iarasi in adancul sufletului o intrebare: la aceasta nu te-ai gandit?! Si pe atunci intrebarile pe care si le punea sufletul omenesc, intrebarile despre natura asa de misterioasa pentru acea vreme, erau nesfarsit de multe si chinuitoare. Dumnezeu este etern. Dar inainte de crearea lumii ce a fost? Cum a trait Dumnezeu inainte de crearea lumii? Nu erau ceasuri, nu erau zile, nu erau ani! Si el incerca a inlatura toate obiectiile: dar atunci nu erau inca zilele, anii, secolele, lucruri care sunt toate in legatura cu creatiunea; inainte domnea acel infinit divin, in care nu putem veni noi cu impartirile noastre de vreme. - Nicolae Iorga