Atlasul frumusetii. Femeile lumii in 500 de portrete

Atlasul frumusetii este o emotionanta calatorie in imagini si povesti de viata din toate colturile lumii si a devenit de-a lungul celor patru ani un adevarat fenomen online. Proiectul Mihaelei Noroc e urmarit de aproape un milion si jumatate de oameni pe retelele de socializare si e prezent des in media internationala. Mihaela Noroc a calatorit in peste 50 de tari, fotografiind femei din toate mediile sociale. Demersul tinerei romance a devenit faimos in intreaga lume si s-a transformat intr-o carte de succes publicata in mai multe limbi. Aceasta colectie impresionanta de portrete si povesti e o pledoarie pentru demnitate, diversitate, autenticitate si mai ales pentru puterea de a accepta si descoperi frumusetea din noi si din ceilalti. In carte sunt multe imagini si povesti care n-au aparut niciodata online. Atlasul Frumusetii. Femeile lumii in 500 de portrete nu e varianta tiparita a paginii de facebook, ci mult mai mult decat atat. Sunt bucuroasa ca editia romaneasca publicata de Humanitas nu va fi o simpla traducere a celei din limba engleza. Am adaugat cateva imagini noi, am lucrat la texte, am creat o noua coperta si sper ca albumul va avea la fel de mult succes acasa, pe cat a avut si peste hotare. - Mihaela Noroc Traducere din limba engleza de Andreea Nita si Iulia Vladimirov. Fragment din Atlasul frumusetii de Mihaela Noroc: HAIFA, ISRAEL Sahar s-a nascut intr-un sat de druzi din Israel. Druzii vorbesc araba si de regula traiesc in comunitati omogene, in cadrul carora isi practica propria religie - religia druza. Sahar a simtit dintotdeauna ca nu apartine satului conservator in care a crescut. Din cauza firii ei rebele a fost exclusa din comunitate. Acum se bucura de viata in acest loc liberal, unde lucreaza ca barmanita, iar in timpul liber canta si picteaza. AS SULAYMANIYAH, IRAK Acum ceva timp, Nma s-a convertit la zoroastrism, una dintre cele mai vechi religii, bazata pe credinta in invataturile profetului iranian Zoroastru. Zoroastrismul este religia noastra straveche, iar pentru mine, ca membru al comunitatii kurde, inseamna intoarcerea la origini. Mai tarziu, am facut cursuri de arta fotografica, dar nu m-am bucurat de sustinerea profesorilor. Erau anii erei digitale, cand toata lumea cumpara aparate foto; eu ma consideram un fotograf oarecare, alaturi de alte cateva milioane. M-am gandit ca nimeni n-avea nevoie de inca un artist mediocru, asa ca am renuntat la pasiunea mea. Am inceput sa lucrez ca sa castig bani mai multi, ce-mi asigurau un viitor bine conturat, fara a dobandi insa implinirea pe care mi-o doream. Ani la rand am simtit ca nu eram la locul potrivit, fara sa am puterea de a gasi o solutie. In 2013 am facut o excursie in Etiopia, care a schimbat totul. - Mihaela Noroc