Tao dezvaluit

Religia nu este cunoaștere, este actul de a cunoaște. Cunoașterea îi aparține minții, iar actul de a cunoaște îi aparține ființei. Distanța și diferența dintre ele sunt enorme. Diferența nu este doar cantitativă, este și calitativă.

Între cunoaștere și actul de a cunoaște este o diferență ca de la rai la iad, ca de la cer la pământ. Așa că primul lucru pe care trebuie să-l înțelegeți este diferența dintre cunoaștere și actul de a cunoaște.

Cunoașterea nu ține niciodată de prezent, ci întotdeauna de trecut. Din momentul în care spuneți că știți, cunoașterea este deja moartă. Și-a lăsat deja amprenta asupra memoriei și a devenit ca praful care se agață de voi. Ați trecut deja dincolo de ea.

Actul de a cunoaște este mereu în prezent, este aici și acum. Nu puteți spune nimic despre el, puteți doar să-l trăiți. În momentul în care vorbiți de el, chiar și actul de a cunoaște devine cunoaștere; de aceea, toți cei care l-au trăit spun că nu poate fi exprimat. În momentul în care încercați s-o faceți, însăși natura lui se schimbă, iar el se transformă în cunoaștere. Nu mai este acel fenomen viu și frumos al actului de a cunoaște.

Actul de a cunoaște nu are trecut, nu are viitor, are doar prezent. Și să nu uitați, prezentul nu face parte din timp. Fără să ieși din casăPoți ști ce se întâmplă în lume.

Pentru că voi sunteți lumea, o lume atomică, iar totul se petrece în voi. S-ar putea să se întâmple la o scară mai mare în lume, cantitativ să se petreacă mai multe, dar calitatea rămâne aceeași. Dacă vă înțelegeți pe voi, înțelegeți totul. Fără să privești pe fereastrăPoți zări Tao al cerului.

Nu e necesar să vă uitați pe fereastră, iar ferestrele sunt simțurile voastre. Ochii, urechile, nasul – acestea sunt feres­trele și nu e necesar să priviți prin ele.

Puteți vedea supremul în voi. Cum puteți ști supremul? Fundamentul ființei? Există o singură cale de a intra în contact cu supremul în mod direct, imediat, fără niciun mediator, iar aceea este prin voi înșivă. Închideți ușile și ferestrele și deplasați-vă în interior.

Cu cât cauți cunoașterea mai mult,Cu atât știi mai puțin.

De ce se întâmplă așa? Deoarece cu cât căutați cunoașterea mai mult, cu atât vă îndepărtați mai tare de voi înșivă. Cu cât încercați mai abitir să găsiți adevărul în afara voastră, cu atât distanța dintre voi și ceea ce căutați crește. Iar atunci vă îndepărtați de Întreg căutându-l, vă lăsați în urmă ființa autentică încercând s-o găsiți și ajungeți să vă separați mai mult de conștiința voastră.

Ce căutați? Ceea ce căutați se află deja în voi. Religia este o căutare a ceea ce este deja acolo. Religia este o căutare a ceea ce este deja realitate.

Când alergați, ratați: vă irosiți viața, energia, oportunitățile. Nu mai fugiți de colo-colo. Încetați să mai alergați, acesta este sensul meditației. Opriți-vă din alergat, stați în tăcere cu ferestrele și ușile închise, așezați-vă în interior, odihniți-vă în interior, relaxați-vă în interior. Lăsați haosul să se oprească puțin, iar apoi începeți să căutați acolo.

Nu fiți atât de nerăbdători. Așteptați. Lăsați lucrurile să se liniștească în interior, pentru că durează. Le-ați agitat de atât de multe vieți încât va fi nevoie de un pic de timp să se calmeze, va trebui să fiți puțin răbdători. Doar de atât e nevoie. Nu trebuie să încercați să le liniștiți, pentru că iar vor deveni haotice, iar le veți agita. Trebuie doar să nu faceți nimic. Acesta este sensul expresiei frumoase a lui Lao Tzu, wu wei, a realiza fără a acționa. Pur și simplu nu faceți nimic, iar totul doar se va întâmpla. Asta înseamnă să faceți nefăcând nimic.

Închideți doar ochii și așteptați, așteptați, așteptați până când vedeți haosul desprinzându-se strat cu strat, liniștindu-se. Lucrurile vor cădea la locul lor, apoi va apărea tăcerea. Pas cu pas, întunericul va deveni lumină, iar voi veți trăi cunoașterea acelui Unu care vă va face să cunoașteți totul. Pentru că acel Unu este sămânța. Acela ești tu, Svetketu. De aceea, înțeleptul știe fără să caute,Înțelege fără să vadă,Realizează fără să acționeze.