Cele 4 lentile ale inovatiei

Cele 4 lentile ale inovatiei: un instrument puternic pentru gandirea creativa n n Cele 4 lentile ale INOVATIEI: Un instrument puternic pentru gandirea creativa / The Four Lenses of Innovation: A Power Tool for Cretive Thinking de Rowan Gibson poate fi considerat un manual de inovatie pentru toti cei care isi doresc sa devina mai creativi, sa vada diferit lucruri pe care generatii si generatii de oameni le-au vazut pana acum intr-un singur mod, sau mai bine zis, in acelasi mod, sau sa isi invete creierul sa ignore cliseele si sa inceapa sa construiasca idei noi. n n Autorul cartii, Rowan Gibson este recunoscut drept unul dintre cei mai insemnati lideri in privinta inovatiei in domeniul afacerilor. Presa l-a numit ”Dl. Inovatie”, ”Marele Maestru al Inovatiei” sau „un guru printre alti guru” pentru expertiza lui dovedita in domeniul inovatiei prin intermediul celor doua bestselleruri ale sale: „Rethinking the Future” (Regandirea viitorului) si Innovation to the Core (Inovatie pana in miezul lucrurilor). Gibson este totodata fondatorul si presedintele Imagination Bridge (un cabinet de consultanta in inovatie la nivel global) si cofondatorul Innovation Excellence – cel mai popular site de inovatie din lume. n n Cele 4 lentile ale INOVATIEI este cartea care face mai mult decat sa iti arate cum apar ideile geniale, in ce imprejurari si la ce fel de oameni, ea iti ofera o formula de urmat in acest sens. Autorul arata cu degetul spre marile minti geniale ale acestui secol: Steve Jobs, Sir Richard Branson sau Jeff Bezos si ale secolelor trecute: Thomas Edison, Henry Ford sau Walt Disney si iti spune: si tu poti fi la fel de creativ ca ei! Practic, de la Renastere incoace, de cand oamenii au incetat sa mai vada creativitatea ca pe un atribut prin excelenta divin, oricine poate fi autorul unei idei geniale. Cu anumite conditii insa. n n Rowan Gibson ne dezvaluie asadar in cartea de fata „patru perspective mentale – patru tipare de gandire care au fost caracteristice modului de gandire renascentist si care au devenit combustibilul creativitatii si inovatiei in aceasta era incitanta si profund transformatoare”. Aceste formula, crede el, poate sta la baza eforturilor de inovatie din oricare companie. Este vorba despre: n • Contestarea ortodoxiilor n • Valorificarea tendintelor n • Canalizarea resurselor n • Intelegerea nevoilor n n CONTESTAREA ORTODOXIILOR n Gibson doreste in acest capitol sa trezeasca in fiecare dintre cititorii sai, omul Renasterii, acel om capabil de a gandi impotriva curentului, de a contesta idei ce nu au fost niciodata contestate, sau de a pune intrebari care nu au fost niciodata puse. Caci prin asta s-au diferentiat oamenii Renasterii de semenii lor din alte epoci. Iar nonconformismul si dorinta lor de a contesta adevaruri general acceptate pana atunci a dus la unele dintre cele mai revolutionare descoperiri din istoria lumii. n n VALORIFICAREA TENDINTELOR n Pentru a se face inteles in legatura cu aceasta conditie a inovatiei, Gibson ne ofera exemplul lui Francesco Petrarca, unul din principalii precursori ai Renasterii, care, in loc sa se adapteze la lumea in care s-a nascut, a inceput sa se gandeasca la cum ar trebui sa fie omenirea in viitor, declansand astfel o avalansa de schimbari pe tot globul si punand astfel bazele lumii moderne. Cu alte cuvinte, valorificarea tendintelor inseamna sa recunosti potentialul viitor al evolutiilor care apar si sa le folosesti pentru a crea noi oportunitati. n n CANALIZAREA RESURSELOR n Aceasta conditie a inovatiei se refera la capacitatea de a recombina abilitati si bunuri de care te folosesti la un moment dat cu unicul scop de a da nastere la noi oportunitati, la solutii cu totul si cu totul iesite din comun. Autorul exemplifica aici cu modelul lui Johannes Gutenberg care s-a folosit de toate cunostintele pe care le avea ca aurar si de tehnologiile pe care le avea la dispozitie in momentul respectiv, le-a recombinat si a dat nastere tiparului modern care a marcat o adevarata Revolutie in intreaga lume. La fel a facut si Filippo Brunelleschi, aurarul si sculptorul care a inventat primul ceas portabil din lume, dar care a ramas mai degraba cunoscut in istorie pentru arhitectura cupolei Catedralei din Florenta. n n INTELEGEREA NEVOILOR n Marii inovatori ai lumii s-au gandit la probleme la care nu se gandise nimeni pana atunci si au incercat sa le rezolve. Aceasta este, deci, a patra perspectiva sau al patrulea model de gandire al inovatorului – dorinta de a ajunge la intelegerea profunda a tot felul de fenomene si de a folosi noile cunostinte pentru a rezolva problemele, a aborda nevoile si a imbunatati calitatea vietii in moduri complet noi. Leonardo da Vinci este probabil personalitatea cea mai relevanta din acest punct de vedere. Cele 13.000 de pagini ale jurnalelor sale au dezvaluit lumii cat de complexe si diverse erau preocuparile acestui geniu. Din aceste preocupari diverse s-au nascut nenumaratele lui inventii care au raspuns unor nevoi de care oamenii nici macar nu erau constienti. Meritul lui da Vinci a fost astfel faptul ca el a identificat aceste nevoi, a combinat ceea ce era posibil cu ceea ce era necesar, si a obtinut noutatea. Galileo Galilei, sustinatorul teoriei heliocentrice este un alt exemplu detaliat in acest capitol. Plecand de la aceasta „formula” a inovatiei, Gibson face mai departe o analiza a motivelor pentru care inovatia nu atinge nivelul asteptarilor in multe companii moderne, ba mai mult, explica de ce se ajunge de multe ori in cadrul marilor corporatii ca mediul sa fie total nefavorabil inovatiei. Formula inovatiei si marile branduri de succes n In cea de-a doua parte a cartii, intitulata Puterea tiparelor Gibson ne ofera exemple de companii care au folosit „formula” inovatiei gasite de el si care au revolutionat piata, fiecare in sectorul ei de activitate, oferindu-ne totodata „know how-ul” folosirii pe cont propriu a acestei formule. Te vor inspira astfel exemplele lui Jeff Bezos care a valorificat tendintele,