Revista de Dreptul Familiei Nr.2/2024

Numarul 2/2024 al Revistei de Dreptul Familiei reuneste probleme care au generat dificultati in practica si ofera solutii argumentate, ilustrate la nivel doctrinar si jurisprudential. Editorialul Sanatatea mamei in contextul sanatatii familiei si al evolutiei demografice negative la inceput de secol XXI, semnat de Ioan Gherghina, Alin Stanescu si Andreea Teodora Constantin, constituie o pledoarie pentru adoptarea unor instrumente normative apte sa garanteze asistenta medicala universala pentru asigurati, femeile gravide si copii. Natalitatea inregistreaza in Romania una dintre cele mai scazute valori din Europa si, corelata cu valoarea crescuta a Mortalitatii Generale, contribuie esential la sporul natural negativ al populatiei, care determina evolutia demografica negativa, astfel ca expertii ONU au prognostic de 13 milioane locuitori pentru Romania in anul 2050 si de 8 milioane locuitori pentru anul 2100. Aceasta premisa este edificatoare pentru necesitatea reconsiderarii unor componente ale sistemului medical din Romania, pentru a reveni la traditia si recunoasterea internationala, in ceea ce priveste sanatatea individuala si sanatatea publica. Rubrica Studii debuteaza cu analiza unor aspecte ale regimului matrimonial. Una dintre dificultatile practice recente vizeaza posibilitatea partilor de a demonstra, dupa semnare, ca, de fapt, cotele nu au fost calculate corect (aceasta pe motivul ca, la momentul respectiv, nu au cunoscut contributia reala din partea sotilor la dobandirea bunurilor si executarea datoriilor comune). Asa cum se mentioneaza in studiul Lichidarea regimului matrimonial. Natura juridica. Studiu de caz (Flavius Antoniu Baias, Andreea Boar, Flavius Alexandru Boar), Chestiunea vizeaza, practic, masura in care actul de lichidare poate fi considerat o tranzactie in sensul art. 2.267-2.278 C. civ. Dificultati similare s-au ridicat inclusiv in practica notariala, de exemplu, in cadrul dosarelor succesorale. Mai precis, intrebarea daca lichidarea regimului este in toate cazurile un act de dispozitie prezinta relevanta cand intervin persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Situatia devine de interes imediat in urma reformelor care permit actualmente persoanelor cu capacitate restransa, in special minorilor intre 14 si 18 ani, sa accepte singure mostenirea, fara incuviintarea instantei de tutela. Prin urmare, problemele aferente de calificare juridica se manifesta vizibil in privinta lichidarii regimului matrimonial, realizata in cadrul dosarului succesoral. Din aceeasi perspectiva se cuvine abordata chestiunea daca mandatul pentru actul de lichidare trebuie sa fie special ori este suficient unul consimtit, bunaoara, in termeni largi pentru realizarea procedurii succesorale. Studiul Efeitos da violencia domestica sobre o regime de guarda e convivencia parental: analise a luz do direito brasileiro (Romualdo Baptista dos Santos) analizeaza, corelat, violenta domestica si custodia copiilor dupa divort. Desi dovada vinovatiei nu mai este o cerinta pentru dizolvarea entitatilor familiale, demonstrarea faptului ca partea adversa a avut o conduita calificata ca violenta domestica sau alienare parentala poate avea relevanta in ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti dupa divort. Studiul Mijloacele materiale de proba si riscul utilizarii noilor tehnologii. Valente probatorii in materia litigiilor de dreptul familiei (Vlad Ionut Domocos) contine o analiza complexa a unor elemente de noutate in aria probatorie a procesului civil. Sunt filtrate, cu argumente pertinente, dispozitiile legale aplicabile mijloacelor materiale de proba, potentialele riscuri ale noilor tehnologii si valentele probatorii subsecvente, in contextul litigiilor de dreptul familiei. Autorul concluzioneaza ca, la mai bine de 11 ani de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, ansamblul normelor juridice, inscrise in cuprinsul art. 342-344 C. pr. civ., referitoare la mijloacele materiale de proba se impune a fi actualizat si, de ce nu, adaugit, in conformitate cu propunerile de lege ferenda, pe care nu ne-am ferit sa le individualizam. Evolutia mijloacelor tehnice reclama adaptare si evolutie legislativa, caci, in caz contrar, vom fi prinsi nepregatiti si in acest domeniu. Pe parcursul minoritatii, copilul are o existenta duala, una in care se infatiseaza ca o fiinta vulnerabila, in nevoie de protectie si de sprijin din partea parintilor sau a altor ocrotitori, si una in care acesta, in raport cu capacitatea sa in continua evolutie, manifesta diferite grade de autonomie, dorinta de a fi auzit si implicat in aspectele care ii afecteaza viata. Aceasta dualitate reclama, in consecinta, un echilibru intre nevoia de protectie a minorului si nivelul sau de autonomie. Parintii sunt principalele persoane care, impreuna cu minorul, trebuie sa gaseasca acest echilibru. Studiul Copilul vazut ca subiect autonom de drepturi si capacitatea sa in continua dezvoltare (Codruta Guzei-Mangu) prezinta instrumentele normative menite sa asigure echilibrul intre drepturile copilului si autoritatea parinteasca. Cooperarea constanta intre parinti si copil, increderea si respectul reciproc si respectarea mutuala a opiniilor celor implicati in luarea deciziei au rolul de a contribui la recunoasterea si garantarea drepturilor copilului, la realizarea conforma a acestora si la consacrarea copilului ca subiect autonom de drepturi, atat in cadrul familiei, cat si in cel al societatii. Studiul Parteneriatul civil - o viitoare institutie in dreptul romanesc modern? (Lucia Irinescu) este dedicat unei noi forme de conjugalitate, ce castiga teren in dreptul comparat. O panorama a schimbarilor la nivelul vietii de familie, o privire asupra institutiei traditionale - casatoria -, dar si asupra concubinajului permit tranzitia spre analiza (de lege lata si de lege ferenda) a parteneriatului civil. Fara indoiala, schimbarile din ultimele decenii reflecta tendintele unei societati moderne,