Capodopere in dialog

,,Neindoielnic, toata lumea stie ce inseamna sa te uiti si sa vezi. Din pacate, lucrurile <> sunt cele la care nimeni nu se mai gandeste... Asa se face ca exercitiul esential al privirii e inteles, de regula, ca o simpla problema de optica. Or <> nu inseamna pur si simplu a te uita si a vedea. Te poti uita la un lucru si ca sa-l uiti, sa-l dezvalui, sa treci indaratul evidentei sale. Cu alte cuvinte, pentru a vedea cu adevarat un lucru e nevoie, uneori, sa inchizi ochii, sa-l percepi ca distinct de <> lui senzoriala. Abia atunci, in suspensia <> a nemijlocirii vizuale, faci un pas decisiv spre intelegerea a ceea ce vezi. <> convietuieste, astfel, revelator, cu <>, a uita de semnalul strict optic, pentru a-i palpa temeiul. Sa adaugam si ca <> poate sa insemne si a te lasa privit, a te lasa <> in autenticitatea ta. Spune-mi cum privesti (cum <> lucrurile) ca sa-ti spun cine esti... A privi e, uneori, si a visa, a imagina (o vedenie...) sau a avea revelatia cvasipalpabila a unui adevar. Candva, Leonardo nu va mai fi pentru noi decat ceea ce fiecare pictor, fiecare artist, devine pana la urma: un nume despre care povestesc cartile, dar pe care muzeele, memoria vizuala a lumii l-au pierdut. Vom spune Leonardo cum spunem Apelles sau Polignot, fara ca vreo imagine sa se mai asocieze in mintea noastra acestor nume. Si vom spune, poate, la fel, <> cu sentimentul ca ne referim la un dat arheologic, la o realitate defuncta, cu acelasi sentiment, probabil, cum vom spune si <>, si jungla Amazoanelor, si pictura etrusca si atatea altele: lucruri minunate, din care nu va mai fi ramas decat nimbul. S-ar putea totusi ca, pana si in asemenea momente, Gioconda sa-i supravietuiasca lui Leonardo ca o emblema a Paradisului pierdut: Paradisul pierdut al picturii... -- ANDREI PLESU Alte carti de acelasi autor: Despre frumusetea uitata a vietii Despre inima si alte eseuri Despre destin. Un dialog (teoretic si confesiv) despre cea mai dificila tema a muritorilor (coautor Gabriel Liiceanu) Parabolele lui Iisus. Adevarul ca poveste