Tratat de drepturile omului

Aceasta lucrare reflecta preocuparile autorilor la nivel academic, al cercetarii si publicistic derulate de-a lungul anilor cu intentia declarata de a contribui, inclusiv pe aceasta cale, la facilitarea structurarii si dezvoltarii in societatea proprie, dar si spatiul european a unei dezirabile si reale culturi a drepturilor omului. Pe de alta parte, intr-o perioada puternic turbionara la nivel international ce ridica intrebari cu privire la individ si raportul sau cu societatea si ambitusul drepturilor si libertatilor sale in calitate de membru al acesteia, am constatat ca exista o oferta putin generoasa de lucrari mai complexe, de genul celei de fata, la nivel international si autohton, care sa aduca informatii cat mai ample si sa incerce sa aduca clarificari si raspunsuri, uneori chiar si dileme suplimentare pe principiul clasic conform caruia indoiala profita cunoasterii. Realitatea politica si social-economica complexa din ultimii ani, ce-si pune in evident amprenta asupra continutului si concretizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului la toate nivelurile, genereaza necesitatea unei re-intemeieri structurale a acestora din punctul de vedere al principiilor si valorilor fundamentale ce stau la baza sistemului normativ structurat la nivel international. Am structurat acest demers stiintific pentru a asigura o prezentare cat mai completa a problematicii specifice, astfel incat sa ne raportam la diversele abordari teoretice-conceptuale, cat si sa prezentam informatii cat mai complete si mai sistematizate cu privire la continutul actual al dreptului international al drepturilor omului. Astfel, am inclus un prim Titlu prin care propunem o Teorie a drepturilor omului, aspect mai putin dezvoltat de literatura de specialitate autohtona. De altfel, construirea unui cadru teoretic care sa acomodeze particularitatile stiintifice ale domeniului drepturilor omului este o cerinta substantiala in absenta careia protectia efectiva a drepturilor omului ar ramane un demers lipsit de obiect. Daca nevoia elaborarii unui construct teoretic al drepturilor omului nu poate fi tagaduita, gasirea unei viziuni de lucru susceptibila de a integra particularitatile domeniului drepturilor omului intr-o varianta logica, care sa dea concretete vocatiei teoretice a drepturilor omului reprezinta primul pas in functie de care urmeaza dezvoltarea epistemologica. In studierea drepturilor omului devine evidenta o forma a dualismului ontologic care este plasata, in mod alternativ, fie intr-un context de certitudine, fie intr-o ipostaza a posibilitatii de fiintare in functie de viziunea de ansamblu promovata inlauntrul teoriei. Pornind de la un element axiomatic pentru teoria drepturilor omului- faptul ca aceasta opereaza cu drepturi care incumba individul si existenta sa in societate, unele parti componente alte teoretizarii asupra drepturilor omului sunt implicite: (1) explicitarea notiunii de drepturi ale omului si identificarea diferentelor specifice inlauntrul domeniului de studiu: spre exemplu, delimitarea conceptuala clara in triada valori-drepturi-libertati; (2) caracterizarea drepturilor omului urmarind cadrul principial aplicabil acestora; (3) identificarea titularului dreptului si a conduitei corelative dreptului detinut; (4) impunerea unui modus operandi corespondent drepturilor omului prin stabilirea urmatoarelor: forma de exercitare, limitari, restrictionari, derogari ale exercitarii drepturilor omului; (5) identificarea purtatorilor de obligatii vizavi de realizarea efectiva a drepturilor omului si clarificarea problematicii sanctionarii unor categorii de drepturi. Cunoasterea epistemologica este primul pas in implementarea efectiva a drepturilor omului: in conditiile in care drepturilor omului li se reproseaza lipsa de universalitate, tendintele hegemonice de manifestare si conditionarile relative la cultura, asigurarea aplicarii drepturilor omului este posibila doar daca, in prealabil, domeniul drepturilor omului parcurge un efort de clarificare conceptuala. In baza acestor idei-cadru, am decelat valorile umaniste fundamentale, principiile fundamentale, precum si metodele stiintifice specifice prin care obiectul stiintific al materiei drepturilor omului a fost asimilat de titularii acestora, ca drepturi, libertati dar si responsabilitati directe. Titlul II, dedicat sistemelor internationale de protectie a drepturilor omului, si anume Organizatia Natiunilor Unite, Consiliul Europei si Uniunea Europei (celelalte sisteme ce actioneaza la nivel international sunt prezentate intr-un capitol special al Titlului I), contine informatiile selectate, sistematizate si actualizate ce au facut obiectul lucrarii noastre ,,Tratat de drept social international si european aparut in anul 2019. Convingerea noastra exprimata cu acel prilej, conform careia abordarea sociala este o conditie indispensabila a succesului ideii europene si a fiecarui stat membru, cu atat mai mult cu cat contemporaneitatea confrunta lumea la nivel global cu provocari fundamentale a caror rezolvare solicita luarea in considerare tocmai a acestor aspecte, isi pastreaza nestirbita actualitatea. Pentru a augmenta caracterul de instrument de lucru, dar si de a contribui la clarificarea unor aspecte Titlul III al lucrarii vizeaza analiza suplimentara a unor drepturi care prin impactul lor in societate, modul de reglementare, cel de interpretare precum si cel implementare au suscitat opinii si dezbateri importante in randul teoreticienilor si practicienilor specializati in problematica drepturilor si libertatilor fundamentale, cum ar fi: accesul la justitie, conditia femeii, drepturile sexuale si reproductive, prostitutia si traficul de fiinte umane, protectia persoanelor apartinand minoritatilor nationale, dreptul educatie, coruptia s.a. Aflate in continua evolutie, drepturile omului in contemporaneitate chestioneaza asupra unor perspective uneori tulburatoare cu privire la titularii acestora sau la extinderea in noi spatii si suporturi