Revista Romana de Drept Privat Nr.1 din 2022

Aparent, teoria drepturilor si datoriilor civile s-ar bucura de cea mai mare longevitate in contextul institutiilor Codului civil. In realitate, dreptul formal sub care se ascund schimbarile dreptului viu reflecta permanenta inselatoare a evolutiei dreptului obligatiilor, adaptat marilor curente sociale. Particularitatea de a reglementa situatii extrem de variate si de a se ridica de la fapte concrete la notiuni generale este reflectata in tendinta de uniformizare a acestui palier al dreptului civil in tarile civilizate, reflectata inclusiv in Codul civil roman din 2011. Un numar dedicat dinamicii drepturilor si datoriilor patrimoniale civile, al Revistei Romane de Drept Privat, a fost inspirat de desfasurarea Conferintei Nationale Dinamica drepturilor si obligatiilor civile, o tema din aria de preocupari a domnului profesor Liviu Pop , caruia i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Facultatii de Drept a Universitatii din Craiova, cu aceasta ocazie. Temele dezbatute aduc in lumina probleme de actualitate, controversate, pe multiple planuri si care confirma afirmatia lui H. Capitant potrivit careia obligatiile alcatuiesc temeiul vietii juridice. Prof. univ. emerit Valeriu Stoica, in articolul intitulat Comparatie intre contractul de cesiune a contractului si contractul de preluare a datoriei, scoate in evidenta aspectele echivoce, confuze sau contradictorii ale doctrinei care prezinta cesiunea contractului si preluarea datoriei. Domnul profesor demonstreaza, cu argumente clare, faptul ca si acolo unde nu ar fi loc de interpretare, pentru ca textele legale sunt, in cea mai mare parte, redactate cu acuratete terminologica si cu rigoare logica, au fost formulate opinii diferite sau neclare. Este oferita si explicatia acestor ezitari si inadvertente doctrinare constand in noutatea reglementarii acestor doua moduri de transmitere a obligatiilor. Codul civil din 1864 nu continea norme specifice privind cesiunea de contract si preluarea de datorie, fiind necesar un exercitiu suplimentar de hermeneutica juridica, in incercarea de a oferi o imagine mai limpede a acestor doua moduri de transmitere a obligatiilor. Ramanand in sfera cesiunii de contract, Lect. univ. dr. Codruta E. Guzei-Mangu si Conf. univ. dr. Florin I. Mangu se alatura opiniilor potrivit carora aceasta constructie juridica gandita in lipsa indeplinirii conditiei de fond a contractului de cesiune, denominata cesiune imperfecta, nu reprezinta, in fapt, o cesiune a contractului, astfel cum legiuitorul, in cuprinsul art. 1.315-1.320 C. civ. a avut ambitia sa legifereze, care sa aiba ca efect inlocuirea cedentului cu cesionarul in toate raporturile nascute din contract. Un contract este incheiat de catre parti pentru a-si produce efectele sale globale, atat in ceea ce le priveste, cat si in privinta tertilor. Aceiasi autori, intr-un alt studiu dedicat garantiilor in dinamica obligatiilor realizata prin cesiunea de creanta, subrogatia personala si novatie, propun o analiza a acestora, antrenate in procesul complex al dinamicii obligatiilor. A fost abordata problema garantiilor accesorii prin raportare la transmiterea obligatiilor prin operatiunile cesiunii de creanta si ale subrogatiei personale si la transformarea obligatiilor, realizata prin novatie. Autorii ajung la concluzia ca dinamica obligatiilor, depasind granita referitoare la principalul rol al acesteia, cel de transmitere sau de transformare a obligatiilor, prezinta o incidenta substantiala in ceea ce priveste executarea obligatiilor, scopul principal urmarit de parti, iar la indeplinirea acestuia, garantiile au o contributie semnificativa. In acelasi areal al institutiei cesiunii, ca mod de transmitere a obligatiilor a fost abordata si cesiunea dreptului litigios si consecintele procesuale ale cesiunii dreptului litigios de catre Conf. univ. dr. Florina Popa. Pornind de la premisa ca transmiterea dreptului de creanta este eficace, autoarea arata ca putem admite ca succesorului cu titlu particular i se va transmite si dreptul material la actiune, cu toate prerogativele pe care acesta le contine. Este adevarat insa ca dinamica drepturilor si obligatiilor in sfera dreptului substantial se dovedeste a fi mai sprintena decat cea din dreptul procesual, judecatorul luand act de transmisiunea calitatii procesuale in favoarea succesorului cu titlu particular numai daca si numai dupa ce are convingerea ca transmisiunea drepturilor si obligatiilor corelative a operat cu adevarat, respectiv ca cesiunea dreptului litigios este o operatiune valida si eficace. Trecand intr-un alt registru controversat si de actualitate, Prof. univ. dr. Ionut-Florin Popa se intreaba daca demnitatea este un drept justitiabil si ajunge argumentat la concluzia ca dreptul la demnitate poate fi invocat ca drept (subiectiv) si poate beneficia de o protectie imediata in justitie. Cu toate ca discutia are o amplitudine aparte in dreptul public, autorul o restrange la dreptul privat, adica in relatia juridica dintre subiecti, care sunt prezumati a avea fiecare drepturi fundamentale. Astfel, unul dintre mecanismele civiliste de aplicare orizontala a drepturilor fundamentale derivate din demnitatea umana este portalul oferit de art. 58 C. civ., care permite importul unor drepturi constitutionale nenominalizate de Cod ca apartinand listei drepturilor personalitatii. Nu lipseste din tabla de materii nici sfera drepturilor reale, privite din perspectiva transferului/cesiunii contractului unor investitori de catre Prof. univ. dr. Carmen Tamara Ungureanu, in articolul Investitii straine in terenurile agricole din Romania. Ghidul UNIDROIT/IFAD. Dupa prezentarea sumara a Ghidului ALIC, a fost analizata problematica investitiilor straine in terenurile agricole din Romania, incepand cu reglementarile nationale aplicabile si urmate de radiografia formelor si conditiilor in care investitorii straini abordeaza terenurile agricole din Romania. Autoarea antameaza protectia investitorilor straini, facand distinctie intre