Basme fantastice romanesti volumele V, VI, VII

Basme fantastice romanesti Vol.5: Fata din icoana (384 pagini) n n Inchegata din texte adunate din toate laturile spatiului etnic national - din tara si de dincolo de granitele ei, unde se vorbeste limba romana-, seria Basmelor fantastice romanesti, pe care o continuam acum cu inca trei volume, se constituie, neindoielnic, in cea mai reprezentativa culegere romaneasca de basme, prin numarul pieselor incluse, prin arhaitatea si raritatea lor si mai ales prin acribia stiintifica cu care au fost inregistrate si transcrise dupa o noua metoda. Volumul V, Fata din icoana, imbogateste materia Vol.

I, Fata rapita de Soare, cu noi motive narative ale aspiratiei sideral-edenice, ilustrand viziunea populara despre lumea celesta si despre reprezentantii ei, marcati prin insemne stelare sau solare. - I. Oprisan n n • Basme fantastice romanesti Vol.6: Busuioc si Siminoc (368 pagini) n n Vol. VI, Busuioc si Siminoc, al seriei Basme fantastice romanesti, reunind, ca toate volumele ce-o alcatuiesc, texte culese in ultimele trei decenii de pe intreg cuprinsul spatiului etnic national, include, in continuarea Vol.

II, Frumoasa Lumii, basme rare sau necunoscute, a caror actiune se desfasoara pe pamant, in vecinatatea nemijlocita a povestitorilor si a ascultatorilor. Cu toate acestea, insa, realitatea isi pierde atributele firesti, permintand zborul liber al fanteziei, dupa legile basmului, si ingaduind intruzimea in spatiul si timpul ei, a numeroase figuri fantastice din zone ireale, care inrauresc viata pamantenilor. - I. Oprisan n n • Basme fantastice romanesti Vol.7: Tapian si Tapianca (368 pagini) n n Volumul Tapian si Tapianca, al VII-lea din seria Basme fantastice romanesti, reuneste texte de o rara frumusete despre contactul personajelor pamantene cu spatiile infernal-demonice. In continuarea Vol.

III, Inima Putreda, cititorul are posibilitatea ca, prin intermediul unor noi texte de mare arhaitate, sa patrunda sensurile adanci ale planului paralel, subpamantean, pe care poporul roman il considera pulsand in ritm cu cel terestru; cu atat mai mult, cu cat imaginarul initiatic isi trimite pana la noi cava din irizarile lui oculte. - I. Oprisan