Schimbare de aer

Vor intelege oare oamenii ce simte singura lor Casa? Iubiti, iubiti… nimic altceva nu conteaza. - acest vers de La Fontaine din Eloge de l'amour (1669), ales ca motto de autoare, Jeanne Macaigne, este cum nu se poate mai potrivit. Despre iubire este vorba in aceasta poveste. Locatarii unei case, care ii iubeste si le ofera tot ce le trebuie, nu se mai inteleg intre ei. De ce? Nimeni nu poate spune precis. Motive, reale sau inventate, se gasesc usor intotdeauna. Prinsi in certuri nesfarsite, oamenii nu mai au grija nici de ei, nici de casa. Ce e de facut? Poate o schimbare de aer. Casa se muta in alt loc, mult mai frumos, unde oamenii au, din nou, tot ce au nevoie ca sa traiasca liberi, in armonie cu ei, cu casa si cu toate plantele si animalele din acest nou si minunat taram. De data aceasta, le va fi de ajuns oamenilor? Se pare ca nu. Disputele reapar, lacomia si nepasarea cuceresc si distrug noua lume. Casa nu mai poate suporta. Ce se va intampla cu ea si cu locatarii ei? A fost odata o Casa care-si indragea mult locatarii. Ii adapostea, ii incalzea, ii incuraja. Oamenii o ingrijeau si Casa era fericita. Dar intr-o zi, locatarii au inceput sa se certe. Ce-i placea unuia, altul detesta. Ce aveau unii, voiau si ceilalti. Distrugeau nepasatori totul in jur. Nici vorba sa mai aiba grija de Casa, ca pana atunci. Iar o Casa neingrijita poate sa moara. Povestea este, intr-adevar, despre iubire si intelegere intre oameni, dar este usor de detectat si un al doilea nivel, la fel de important, al mesajului. Casa din poveste este un simbol al casei noastre, Pamantul. E unica locuinta pe care o avem si, deocamdata, unicul loc din Univers care ne ofera tot ce avem nevoie pentru a trai. Insa cum ne purtam cu Casa noastra? Avem cu adevarat grija de ea? O mare parte din mesajele legate de protectia mediului si de ecologie este sufocata, din pacate, de propaganda si politicianism, asa cum este sufocat un rau de gunoaiele aruncate in el. Dar realitatea dureroasa este ca raurile chiar sunt sufocate de gunoaie, padurile sunt defrisate cu inconstienta, marile sunt contaminate de plastic, iar aerul din orasele noastre e otravit. Aceasta carte pentru copii pune o intrebare esentiala: vom intelege, noi, oamenii, pana nu e prea tarziu, ce simte Casa noastra?