Steaua fara nume

Intr-un orasel sters, de provincie, Profesorul Miroiu isi imparte viata intre carti si stele. In asteptarea unei raritati editoriale care vine cu trenul, traiectoria terestra i se ciocneste, in fapt de seara cu cea a Monei, tanara vanatoare de inimi, fara bilet, dar cu mare dor de explorare. Intre ei se infiripa o poveste de dragoste care, aidoma unei explozii cosmice, scutura din temelii universul micii urbe. Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosif Hechter) s-a nascut pe 18 octombrie 1907 la Braila. Studiaza dreptul si filozofia la Bucuresti. Din 1927 demareaza colaborarea cu ziarul Cuvantul, iar din 1932 cu revistele Romania literara si Azi. Membru al Asociatiei Criterion infiintate la Bucuresti unde ii are colegi pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu si Constantin Noica. Debuteaza in literatura cu volumul „Fragmente dintr-un carnet gasit”. A publicat romanele: „De doua mii de ani” (1934), „Orasul cu salcami” (1935), „Accidentul” (1940). Intre 1935 si 1944, tine un jurnal intim, publicat postum abia in 1996. Ca dramaturg, publica prima piesa de teatru „Jocul de-a vacanta” in 1939. I se interzice sa mai practice jurnalismul si i se retrage licenta de avocat pledant, conform legislatiei antisemite din Romania inceputului anilor ’40. Sub pseudonimul Victor Mincu publica piesa de teatru „Steaua fara nume”, premiera careia are loc pe 1 martie 1944, la Teatrul Alhambra din Bucuresti. Presa vremii a descris astfel evenimentul: „Autorul Mihail Sebastian se ascunde sub alt nume. Agentii „Sigurantei” sunt in sala Alhambra, arhiplina de altfel. Nu a fost un succes, a fost un triumf!”. Din dramaturgia scriitorului mai fac parte si piesele „Ultima ora” si „Insula”, cea din urma ramanand neterminata, al treilea act fiind completat de prietenul sau Mircea Stefanescu. Mihail Sebastian s-a stins in floarea varstei pe 29 mai 1945, la Bucuresti, in urma unui accident rutier.