Orbecaitorul

Kormos Albert, adică Berți, vine pe această lume la fel ca oricare dintre noi: fără voia lui. Și tot fără voia lui este azvârlit în vârtejul nestăvilit al vieții, o viață ca o veșnică piesă de teatru, dar mereu cu alți actori. Bucurie și durere, lumină și întuneric, pace și război, existența unui om le cuprinde pe toate, însă aceasta ajunge să fie (în)frântă tocmai din cauza acestei condiții de muritor.

Berți o cunoaște pe Magdus, împreună au doi copii, meseria lui de croitor le asigură un trai cât de cât bun pe fundalul unui context politic incert și volatil (Al Doilea Război Mondial, instalarea comunismului, naționalizarea, reforma monetară și Securitatea). Doar că suferința este inerentă vieții, la fel și incertitudinea, și fiecare alegere este o schimbare de macaz pe calea destinului. Iar destinul lui Berți, precum și al oamenilor din jur, este modelat încontinuu de schimbările din interiorul și din exteriorul său.

Ajuns la cincizeci și unu de ani, Berți suferă de insomnie cronică, iar întrebările la adresa sensului vieții îl chinuie constant. În ciuda sprijinului familiei și al prietenilor, în ciuda cunoștințelor și experienței dobândite, resimte prea dureros trecerea timpului și nu mai reușește să spere la nimic frumos pentru viitor.

O adevărată secţiune longitudinală în istoria tragică a unui burg şi a biografiilor generice care s-au aflat la răscrucea exceselor ideologice. – Kocsis FranciskoStilul lui Káli este direct, curgător, de povestitor, vocile naratorului şi ale protagoniştilor alternează într-un ritm adecvat, iar [...] tema – aproape ţâşnind din mâinile lui Káli – este descrisă universal, tratată etern uman. – Zsidó FerencAutorul intră în pielea protagonistului său [...], universul lui Kormos Albert se transferă în propoziţiile sale, în tentativa de a i-l reda propriului protagonist. – Tardos EnikőKáli István s-a născut la 10 mai 1947 la Târgu-Mureș. A făcut studiile primare, generale şi gimnaziale la Liceul Teoretic Farkas Bolyai din Târgu-Mureș între 1954 și 1965. A absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Universităţii Tehnice din Timişoara, devenind inginer (1970). În timpul anilor de studiu a fost membru fondator al grupului de teatru al studenţilor, Thalia, precum şi redactor al revistei Diákszó (Vocea studentului), care apărea ca supliment al ziarului Szabad szó (Cuvântul liber).

În 1970–1990 a lucrat ca inginer la diferite întreprinderi din Târgu-Mureș. În 1990–1992 a fost secretar de redacţie al revistei literare Látó, în 1992–1993 a fost secretarul Fundaţiei Aranka György, în 1993–2009 a fost director executiv al editurilor Lyra şi Mentor din Târgu-Mureș, unde a îngrijit peste 900 de volume. În 1994 a fost unul dintre membrii fondatori ai Breslei Cărţii Maghiare din România (Romániai Magyar Könyves Céh), la a cărei ședință de constituire a fost ales preşedinte, fiind apoi reales la toate şedinţele bianuale. Din 1995 a organizat, în calitate de președinte, Târgul Internaţional de Carte de la Târgu-Mureș, care a avut 26 de ediţii până în prezent. A debutat la Editura Kriterion din București, în 1979, cu volumul de povestiri Mit tud az a nagy sárga gép? (Ce ştie marea maşină galbenă?), după care au urmat mai multe romane, volume de nuvele şi de poezii, printre care: Megvárom, amíg fütyül a feketerigó (Aştept până cântă mierla), nuvele alese, Editura Mentor Könyvek, Târgu-Mureș, 2017; A szemfényvesztett, roman, Editura Noran Libro–Mentor Könyvek, Budapesta–Târgu-Mureș, 2017 (Orbecăitorul, Curtea Veche Publishing, 2021); Bizony, csoda! (Zău că-i o minune!), dialog cu contesa Bethlen Anikó, Editura Mentor Könyvek, Târgu-Mureș, 2018; Áll az ördog, s csodálkozik (Stă Satana şi se miră), Editura Mentor, Târgu-Mureș, 2020.