eBook Razboiul vazut de soldati (1916-1919)

Aceasta carte, ''Razboiul vazut de soldati'', pe care multi o vor citi mai mult din curiozitate, nu contine aventuri romantice rupte de realitate, ci lupta legitima a unui popor cinstit, jefuit de mari teritorii nationale. Este lupta sfanta pe care a dorit-o si a trait-o simplul soldat roman, intotdeauna viteaz si intotdeauna constient de simtul datoriei catre tara, pentru care niciodata nu si-a precupetit viata. Numai taranul roman, fie in uniforma de soldat, fie in grad de ofiter, a suferit, a luptat si a murit cu daruire pe campul de lupta pentru Romania. Multi dintre comandantii marilor unitati, pornind de la regimente in sus, inainte de venirea pe front a Misiunii Franceze, au manevrat fara pricepere mari unitati, provocand pierderi exagerate si inutile in randurile bravilor nostri soldati, atat de increzatori in loialitatea si in capacitatea sefilor. Cel ce scrie aceste randuri a fost voluntar si a luptat tot razboiul pentru dezrobirea Transilvaniei si intregirea neamului sau. El este caporalul Baltazar, care aici isi deapana cu toata sinceritatea cele mai trainice si sfinte amintiri. ''Razboiul vazut de soldati'' a fost scrisa la exact cincizeci de ani de la vremea cand personajele traiau evenimentele, mari si mici deopotriva, istorie si viata zilnica de soldat participant la Razboiul de Reintregire, care sunt rememorate aici, si, iata, ajunge sub ochii cititorului dupa alta jumatate de secol de cand a fost scrisa. Multe detalii din ''Razboiul vazut de soldati'' sunt probabil de interes pentru istoricii participarii noastre la Primul Razboi Mondial (este de presupus ca autorul, Nicolae M. Balota, a folosit nu numai carnetul cu amintiri de pe front, ci si insemnari ulterioare, dar cu deosebire atragatoare raman amintirile sale). Apar, de pilda, detalii pe care nu prea le gasim prin carti despre ''febra democratica'', bolsevica pe alocuri, care incepuse sa se simta in 1918-1919, nu numai la Budapesta, cum bine se stie, ci si prin muncitorimea bucuresteana. Antologice sunt relatiile dintre romani si ''aliatul de la rasarit'', care pe front mai mult nu lupta, in timpul marsurilor cauta cu obstinatie bautura, recuperand vinul pana si din santuri (!), apoi, dupa Revolutia din Octombrie, a dat bir cu fugitii, talharind prin Moldova si prin Basarabia de a fost nevoie de interventia armatei romane pentru a face ordine.