Cuvinte ale unui om fara cuvinte

... dupa o anumita varsta - daca, de exemplu, accepti varsta medie ca fiind saptezeci, sau optzeci, sau nouazeci de ani -, omul ar trebui sa fie liber sa ceara comisiei medicale: "Vreau sa fiu eliberat de corpul meu". Are tot dreptul sa nu vrea sa mai traiasca, pentru ca a trait destul. A facut tot ce a vrut sa faca si acum nu vrea sa moara de cancer sau tuberculoza. Vrea pur si simplu o moarte relaxata. Toate spitalele ar trebui sa aiba un loc special, cu personal special, unde oamenii sa vina, sa se relaxeze si sa fie ajutati sa moara frumos, fara sa aiba vreo boala, sustinuti de medici. Daca spun ca in viata nici o experienta nu e mai importanta decat moartea, nu o spun fiindca am murit si m-am intors sa va povestesc, ci pentru ca stim ca atunci cand meditezi, intri intr-un spatiu similar cu moartea. Cand meditezi, nu mai esti fiziologia ta, nu mai esti biologia ta, nu mai esti chimia ta, nu mai esti psihicul tau; toate astea au ramas departe. Ajungi in centrul tau cel mai tainic, unde exista doar constiinta pura. Cand vei muri, acea constiinta pura va fi cu tine pentru ca nu poate fi indepartata. Atunci cand meditam, indepartam cu mainile noastre toate acele lucruri care pot fi indepartate.