Departe de lumea dezlantuita

Romanul începe cu prima întâlnire dintre fermierul Oak și Batsheba Everdene. Acesta o zărește în timp ce se mută la mătușa ei, doamna Hurst, în Norcombe, unde urma să îngrijească de vaci. Aici, Gabriel Oak, în vârstă de 28 de ani, deținea o turmă de oi. Când Batsheba își pierde pălăria și Gabriel i-o înapoiază, cei doi fac cunoștință. Într-o noapte, stând în coliba sa cu focul aprins și cu obloanele răsuflătorilor închise, pe Oak începe să-l doară capul și adoarme. Apare însă Batsheba, care azvârle cu lapte pe el pentru a-l trezi și, luându-i capul în poala ei, îi spune că era să moară sufocat. Fermierul începe să se gândească din ce în ce mai mult la fată și, într-o zi, se hotărăște să-i facă o vizită acasă, la mătușa ei, pe care o întreabă dacă mai are și alți pretendenți. Pe drumul de întoarcere o întâlnește și o cere în căsătorie, dar ea refuză. După câteva luni se răspândește vestea plecării domnișoarei Everdene din sat, ceea ce pe cioban îl face să o idealizeze și mai mult. Într-o dimineață, trezindu-se din cauza zgomotului tălăngilor oilor, descoperă că turma lui fusese mânată prin gard de câinele cel tânăr până la o groapă de var în care căzuseră și muriseră toate. În aceste condiții, e nevoit să se ducă să-și caute de lucru la târgul din Casterbridge ca vechil. Fiind ocolit de toți fermierii și obosit, adoarme într-o căruță care, după un timp, se pune în mișcare. n n În apropiere de Weatherbury, el se dă jos din căruță și observă că în curtea unei ferme luase foc un stog. Ajută la stingerea incendiului și o întâlnește pe stăpâna fermei, care se întâmplă să fie chiar Batsheba Everdene. Aceasta îi propune să fie oier la ferma ei, pe care o moștenise de la unchiul ei după moartea acestuia.