The Looting Machine: Warlords, Tycoons, Smugglers and the Systematic Theft of Africa's Wealth

The trade in oil, gas, gems, metals and rare earth minerals wreaks havoc in Africa. During the years when Brazil, India, China and the other "emerging markets" have transformed their economies, Africa's resource states remained tethered to the bottom of the industrial supply chain. While Africa accounts for about 30 per cent of the world's reserves of hydrocarbons and minerals and 14 per cent of the world's population, its share of global manufacturing stood in 2011 exactly where it stood in 2000: at 1 percent. În prima sa carte, The Looting Machine, Tom Burgis dezvăluie adevărul despre miracolul dezvoltării africane: pentru statele resurselor, este o iluzie. Zăcămintele de petrol, cupru, diamante, aur și coltan atrag o rețea globală de comercianți, bancheri, companii extractive și investitori care se asociază cu cabale politice venale pentru a jefui valoarea statelor. Iar capriciile economiilor dependente de resurse ar putea arunca noua clasă mijlocie africană în sărăcie la fel de rapid cum a ieșit din ea. Terenul de sub picioarele lor este la fel de precar ca o mină din Congo; prosperitatea lor s-ar putea risipi precum petrolul dintr-un conductă spartă. Această dezintegrare socială catastrofală nu este doar o continuare a trecutului Africii ca victimă colonială. Jefuirea acum accelerează ca niciodată. Pe măsură ce cererea globală pentru resursele Africii crește, un număr mic de africani devin bogați în mod legitim, dar marea majoritate, la fel ca întregul continent, este jefuită. Cei din afară tind să considere Africa ca un mare beneficiar al filantropiei. Dar dacă privești mai atent industria resurselor, relația dintre Africa și restul lumii arată cu totul altfel. În 2010, exporturile de combustibili și minerale din Africa au avut o valoare de 333 de miliarde, de peste șapte ori mai mare decât valoarea ajutorului care a mers în direcția opusă. Dar cine a primit banii? Pentru fiecare femeie franceză care moare la naștere, 100 mor doar în Niger, fosta colonie franceză al cărei uraniu alimentează reactoarele nucleare din Franța. În state petroliere precum Angola, trei sferturi din veniturile guvernamentale provin din petrol. Guvernul nu este finanțat de oameni și, prin urmare, nu le este dator. O serie de țări africane ale căror economii depind de resurse sunt state rentiere; poporul lor este în mare măsură serf. Blestemul resurselor nu este doar un fenomen economic nefericit, produsul unei forțe intangibile. Ceea ce se întâmplă în statele resurselor din Africa este jefuirea sistematică. Ca și victimele sale, beneficiarii săi au nume.