Plictisitoarea vacanta de vara a fratilor Ratoi

De unde si pana unde „Ratoi"? De ce ai mei nu si-au ales alt nume? Cand l-am intrebat pe tata, n-a zis nimic, doar a ras. Mama spala haine si, fara sa se uite la mine, a ridicat vocea: intrebarea asta e o prostie, a zis ea – si cu asta ‒ basta, a inchis orice discutie.

Fratii Ratoi locuiesc intr-un sat aflat acolo unde se agata harta-n cui, intr-o casa verde ca patrunjelul. A venit vacanta de vara, copiii de la scoala din sat au plecat pe la casele lor de dincolo de dealuri, iar Ucu si Dan sunt singurii copii pe o raza de cativa kilometri. Fara calculator, fara televizor, deci fara desene animate, ba chiar si fara jucarii. Cat e ziua de lunga (si e taaare lunga) mananca pitaceata, vorbesc pasareasca si joaca fotbal in cimitir. Dar plictiseala moale si galbena, cu miros de praf, ceapa prajita, sapun de casa si biscuiti cu mar tot musca din vacanta de vara pana la venirea verisorilor din Sfantu Gheorghe. Pana atunci nimic nu pare sa-i scoata pe cei doi fratiori din amorteala. Doar povestile. Iar fratii Ratoi, copiii preotului din Gersa, sau Ucudan, cum ii stiu toti, au o multime de povesti de spus despre mica lor lume.