Cercetari experimentale. Opere Complete, volumul 2

Aplicarea creatoare de cãtre Jung a experimentelor de asociație a constituit o parte a investigației de pionierat efectuate la începutul acestui secol la Burghölzli din Zürich, sub egida riguroasã a lui Eugen Bleuler. Cercetãrile lui Freud, deși cunoscute pe atunci, dar încã recunoscute cu greu, au fost avute în vedere în mod evident de cãtre Jung când a examinat comportamentul aparent derutant al asociațiilor. În loc sã-l dea la o parte și sã-l priveascã drept o simplã abatere sau ca pe „o lipsã de reacție", el a aplicat asupra acestui comportament metoda interpretãrii și a formulat „teoria complexelor". Astfel a salvat metoda asociațiilor de „pedanteria științificã… și i-a redat vitalitatea și interesul pentru viața realã". Studiile din acest volum au reprezentat la vremea lor un progres revoluționar în folosirea tehnicilor experimentale. „În 1903 am recitit a lui Freud. Ceea ce mă interesa înainte de toate era utilizarea conceptului de «mecanism de refulare». Întâlnisem frecvent refulările în experimentele mele cu asociațiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul, pacienții fie nu găseau niciun răspuns asociativ, fie mi-l dădeau după un timp de reacție considerabil prelungit. O astfel de perturbare survenea când cuvântul-stimul atingea o durere sufletească sau un conflict psihic, de care pacienții nu erau conștienți." - C.G. JUNG, „Experimentul asociațiilor ne arată complexele ideatice ale pacientului. În multe cazuri, acesta încearcă, pe orice căi, să nege existența complexului sau măcar să o minimalizeze. Întrucât, din punct de vedere terapeutic este important să-l determinăm pe pacient să se autocunoască, să-şi cunoască propriile complexe, trebuie să ținem cont de această circumstanță şi, prin urmare, să procedăm cu prudență şi tact." - C.G. Jung, CUPRINS Prefața îngrijitorilor ediției germane I. STUDII DE DIAGNOSTIC AL ASOCIAȚIILOR I. CERCETĂRI EXPERIMENTALE REFERITOARE LA ASOCIAȚIILE OAMENILOR SĂNĂTOȘI. În colaborare cu Franz Riklin II. ANALIZA ASOCIAȚIILOR UNUI EPILEPTIC III. DESPRE COMPORTAMENTUL TIMPILOR DE REACȚIE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR IV. OBSERVAȚII EXPERIMENTALE ASUPRA FACULTĂȚII MEMORIE V. PSIHANALIZA ȘI EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR VI. DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STĂRII DE FAPT" VII. ASOCIAȚIA, VISUL ȘI SIMPTOMUL ISTERIC VIII. SEMNIFICAȚIA PSIHOPATOLOGICĂ A EXPERIMENTULUI ASOCIAȚIILOR IX. DESPRE PERTURBĂRILE DE REPRODUCERE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR X. METODA ASOCIAȚIILOR XI. CONSTELAȚIA FAMILIALĂ II. CERCETĂRI PSIHOFIZICE XII. DESPRE EFECTELE PSIHOFIZICE SECUNDARE ÎN EXPERIMENTUL ASOCIAȚIILOR XIII. CERCETĂRI PSIHOFIZICE CU GALVANOMETRUL ȘI PNEUMOGRAFUL LA OAMENII NORMALI ȘI LA BOLNAVII PSIHIC. De Frederick Peterson și C.G. Jung XIV. ALTE CERCETĂRI DESPRE FENOMENUL GALVANIC, DESPRE PNEUMOGRAFE ȘI RESPIRAȚIE LA OAMENII NORMALI ȘI LA BOLNAVII PSIHIC. De Charles Ricksher și C.G. Jung III. APENDICE XV. DATE STATISTICE DESPRE RECRUTARE XVI. NOI ASPECTE DE PSIHOLOGIE JUDICIARĂ. O contribuție la metoda diagnosticului psihologic al „stării de fapt XVII. METODELE DE CERCETARE PSIHOLOGICĂ UTILIZATE LA CLINICA DE PSIHIATRIE DIN ZÜRICH XVIII. O SCURTĂ PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA TEORIEI COMPLEXELOR XIX. DESPRE DIAGNOSTICUL PSIHOLOGIC AL „STĂRII DE FAPT". Experimentul dovedirii „stării de fapt" din procesul Näf de la Curtea cu juri ANEXĂ Bibliografie Indice de nume Indice de termeni