Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi

Sănătatea mintală reprezintă domeniul principal de interes pentru cei care îmbrăţişează cariera de psiholog, iar psihologia clinică constituie una dintre cele mai atractive dar şi cele mai dificile ipostaze profesionale. Este un domeniu în care sunt necesare cunoştinţe aprofundate, capacitatea de a lucra în echipă, precum şi deschiderea către interdisciplinaritate. Impresionantele mutaţii apărute în ultimele decenii în abordarea suferinţelor psihice au antrenat modificări importante în modul în care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat în diagnosticare şi terapie. Psihologul în formare, fie că este student, fie că este participant la un program masteral va avea prin această lucrare un instrument complet şi modern care să îl ajute în descifrarea universului bolii psihice şi va putea cunoaşte întregul evantai al posibilelor intervenţii terapeutice. Posibilitatea unei mai bune comunicări cu psihiatrul este o condiţie importantă a dezvoltării profesionale a fiecărui psiholog clinician şi o condiţie necesară a succesului în această nobilă profesiune. FLORIN TUDOSE este profesor de psihologie clinică şi psihiatrie. Domenii de interes: psihosomatica, psihosexologia, relaţia medic-pacient, psihiatria de legătură. A publicat peste 20 de volume în domeniile de care se ocupă. CĂTĂLINA TUDOSE este conferenţiar de psihiatrie. Principalele domenii de cercetare sunt: tulburările cognitive, psihiatria vârstnicului, psihofarmacologia, etica şi deontologia profesională. LETIŢIA DOBRANICI este lector de psihopatologie. Principalele domenii de care se preocupă: gerontopsihiatria, sănătatea mintală, calitatea vieţii în bolile psihice. Cuprins: ------------------------- CAPITOLUL 1. DOMENIUL ŞI INSTRUMENTELE PSIHOPATOLOGIEI 1.1. Definiţia, obiectul şi conţinutul psihopatologiei. 1.2. Raportul cu alte ştiinţe 1.3. Modele în psihopatologie 1.3.1. Modelul ateoretic 1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist) 1.3.3. Modelul biologic 1.3.4. Modelul cognitivist . 1.3.5. Modelul dezvoltării 1.3.6. Modelul ecosistemic 1.3.7. Modelul etnopsihopatologic 1.3.8. Modelul etologic 1.3.9. Modelul existenţialist 1.3.10. Modelul experimental 1.3.11. Modelul fenomenologic 1.3.12. Modelul psihanalitic 1.3.13. Modelul social 1.3.14. Modelul structuralist 1.4. Modelul biopsihosocial 1.5. Elemente de neuropsihologie 1.5.1. Psihologul şi neuropsihologia 1.5.2. Ce este neuropsihologia clinică? 1.5.3. Elemente de neuroanatomie funcţională . 1.5.3.1. Sistemul limbic 1.5.3.2. Girusul cingulat 1.5.3.3. Ganglionii bazali . 1.5.3.4. Lobii frontali 1.5.3.4.1. Funcţiile lobilor frontali 1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali . 1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitivă 1.5.3.4.2.2. Afectarea gândirii abstracte, testării ipotezelor şi modulării cogniţiei . 1.5.3.4.2.3. Tulburări ale comportamentului şi personalităţii . 1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului 1.5.3.4.2.5. Deteriorarea funcţiei motorii 1.5.3.4.2.6. Deteriorarea reţexelor 1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social 1.5.3.4.2.8. Confabulaţii şi sindromul de reduplicare . 1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal 1.5.3.5. Lobii parietali 1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali . 1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitivă 1.5.3.5.1.2 Tulburările de sensibilitate 1.5.3.5.1.3. Alte semne şi simptome clinice care apar în afectarea lobului parietal 1.5.3.5.1.4. Corelaţiile neuropsihologice între zonele afectate din lobii parietali şi manifestările patologice 1.5.3.6. Lobii temporali 1.5.3.7. Lobii occipitali 1.6. Obiectul psihopatologiei Capitolul 2. Normă, normalitate, comportament normal 2.1. Conceptul de normalitate 2.2. Normalitatea ca sănătate 2.3. Normalitatea ca valoare medie 2.4. Normalitatea ca utopie 2.5. Normalitatea ca proces 2.6. Normalitate şi comunicare 2.7. Normalitate şi adaptare CAPITOLUL 3. SĂNĂTATE ŞI BOALĂ MINTALĂ 3.1. Conceptul de sănătate 3.2. Anormalitate şi boală 3.3. Anormalitate şi prejudecată . 3.4. Comportamentele anormale . 3.5. Conceptul de boală psihică 3.6. Boală psihică şi ecosistem 3.7. Dimensiuni existenţiale ale bolii psihice CAPITOLUL 4. PERSONALITATEA NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ 4.1. Încercări de definire a personalităţii 4.2. Boală şi personalitate . 4.3. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate 4.4. Tulburările de personalitate . 4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei 4.4.2. Recunoaşterea tulburărilor de personalitate . 4.4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate şi ipostaze medicale ale acestora . 4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoidă 4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoidă . 4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipală 4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisocială 4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline 4.4.3.5.1. Elemente de etiologie şi etiopatogenie 4.4.3.5.2. Tabl