Istoria si legendele Sfantului Graal

Istoria si legendele Sfantului Graal. Simbol, magie si mister in miturile arthuriene n n Aceasta lucrare reuneste intr-o prima colectie scrierile si conferintele sustinute de Joseph Campbell despre legendele arthuriene ale Evului Mediu, prin bunavointa eruditului editor american Evans Lansing Smith, care ne ofera si o prefata excelenta in care scoate in evidenta extraordinarul talent de povestitor al lui Campbell. In aceasta colectie de lucrari este publicata, in premiera, si teza de masterat a lui Joseph Campbell, A Study of the Dolorous Stroke, ce se axeaza pe studiul mitului arthurian si a semnificatiei tematicilor specifice legendelor Graalului. Cautand sa stabileasca coordonatele istorice si mitologice ale legendelor arthuriene ale Graalului, Campbell reuseste sa teasa o poveste cuprinzatoare si fascinanta, in care surprinde atat semnificatiile mistice si spirituale ale acestei prime mitologii seculare”, asa cum o numeste el, cat si pe cele politice, sociale din momentul consemnarii lor si, nu in ultimul rand, psihologice, individuale, inca actuale. Questa Graalului pentru cavalerii exemplari ai legendelor este, nici mai mult, nici mai putin, aventura spiritului uman, a fiecaruia dintre noi, catre intrupare si individuare, prin dobandirea acelor virtuti umanizatoare care culmineaza cu compasiunea. Gasim relevate originile mitologice si folclorice ale povestilor cavaleresti ale eroilor Evului Mediu, de la Parzival (in versiunea lui Wolfram) la Lancelot, Merlin, Tristan si Isolda, Sir Gawain si Cavalerul Verde, Arthur si Cavalerii Mesei Rotunde. Ajungem sa intelegem semnificatia Regelui Pescar si a ranii lui de moarte, a Graalului, a Taramului pustiit, a reinvierii si a multor altor motive care se reiau neincetat in povestile fiecarei noi epoci, in fiecare noua mitologie, in fiecare religie a lumii, din antichitate si pana astazi, din Europa si pana in India, din Japonia in America de Nord. Captivant este si faptul ca, in periplul istoric al Graalului, autorul mentioneaza si vasul din aur descoperit in Romania, la Pietroasa (1837), ca fiind relevant pentru stabilirea unei cronologii istorice corecte. L-am auzit pentru prima data pe Campbell depanand povestea lui Parzival la lumina lumanarilor, in salonul unui hotel cladit in piatra, aflat undeva pe tarmurile reci ale Bretaniei, intr-o noapte superba din timpul calatoriei pe care am facut-o impreuna in Franta, dupa o cina pe cinste, cu stridii culese din golful pe care il puteam vedea de la fereastra restaurantului. A fost o noapte de pomina, atat de emotionanta, incat un batran avocat din New York a izbucnit in lacrimi in momentul in care Campbell a invaluit micul nostru grup in vraja fara seaman a cuvintelor sale. Probabil ca l-am auzit pe Campbell spunand povestea lui Parzival de peste douazeci si cinci de ori de-a lungul tot atator ani, si tot as mai avea multe de invatat […] - Evans Lansing Smith