Viata si moartea regelui Richard al III-lea

Cea mai jucată piesă shakespeariană, Richard al lll-lea este o creaţie prin care dramaturgia elisabetană valorifică nebunia puterii. Duce de Gloucester, Richard cel Cocoşat se încrâncenează să devină regele Angliei. Îi asasinează pe regele Henric al Vl-lea şi pe fiul acestuia, Eduard. O seduce pe văduva Lady Anne, îi închide şi-i ucide nepoţii. Când accede, în sfârşit, la tron, uzurpatorul o alungă pe Lady Anne şi se căsătoreşte cu nepoata sa, Elisabeth. Drama prezintă, într-un decor medieval sumbru, ascensiunea şi căderea unui tiran sângeros care, dintr-un garant al legii, devine un spoliator şi un ucigaş. În ciuda happy-endului piesei, replica Dau un regat pentru un cal! arată că nebunia puterii se poate perpetua la nesfârşit. Dintr-un rege oarecare al Angliei, un feudal setos de mărire, despre care poporul a păstrat tradiţii de spaimă, geniul dramaturgului englez a făcut un erou tragic de primă mână, concurând viaţa prin ficţiune adăugată la schema adevărului istoric. Încă o dată în dramele sale istorice, în cronicile sale, Shakespeare a izbândit cu realismul sâu profund, cu perfecta cunoaştere a sufletului omenesc, asupra limitatelor, simplelor date ale istoriei. ZOE DUMITRESCU BUSULENGA Dar cine e uşuratecul ce-şi închipuie că traducerea lui Shakespeare e un sport? A-l traduce valabil nu înseamnă a-l traduce scenic sau cursiv sau poetic sau fidel, sau toate la un loc. Înseamnă – cuvântul îl arunc după o dezbatere cu mine însumi, fiindcă e plin de riscuri, de răspundere şi chiar de ridicul – printr-o prelungită familiaritate cu textul, prin asimilarea lui complectă, cultivând un entuziasm lucid, şi câştigat un scurt moment de suflul shakespearian – să încerci să traduci cu geniu. ION BARBU