Un medic in lagar. O poveste despre supravietuire in lagarul Vapniarka si in ghetourile din Transnistria

Un medic în lagăr. O poveste despre supraviețuire în lagărul Vapniarka și în ghetourile din Transnistria relatează experiențele medicului Arthur Kessler ca prizonier în lagărele din Transnistria în timpul Holocaustului. Deopotrivă carte de memorii, documentar și jurnal clinic, cartea oferă o mărturie valoroasă despre Holocaustul din Transnistria, teritoriu administrat de România între 1941–1944, o parte mai puțin cunoscută în bibliografia istorică, în comparație cu relatările despre lagărele din Polonia sau Germania. Cartea documentează, pe lângă tragediile personale ale prizonierilor, și note de observație medicală, în special legate de latirism, boala indusă de consumul excesiv de mazăre furajeră (Lathyrus sativus), precum și descrieri detaliate ale condițiilor de supraviețuire în lagăr și în ghetouri, în special în ghetoul din Olgopol (în prezent Olhopil, Ucraina). Ilustrațiile din cuprinsul volumului, oferite de prizonieri doctorului, ca recunoaștere a misiunii sale, completează perspectiva unică a unui medic evreu despre Holocaust, martor la atrocități cumplite, dar și la gesturi de eroism, rezistență și supraviețuire. „Empatic și plin de compasiune (...), dr. Kessler a ajuns extrem de îndrăgit de prizonierii din lagărul Vapniarka, ale căror vieți le-a salvat fără șovăire.“ LEO SPITZER „Bazată pe notițele păstrate în timpul prizonieratului în lagărele de concentrare și în ghetouri din Transnistria, captivanta rememorare (…) a doctorului Kessler zugrăvește o istorie întrețesută cu crimă calculată, rezistență și supraviețuire.“ Tertulia.com Ca urmare a Holocaustului românesc, Transnistria, o regiune puțin cunoscută situată la nord de Odessa, între râurile Nistru și Bug, a ajuns să fie numită „cimitirul uitat”. Între 1941 și 1944, aproximativ 300 000 de evrei au fost uciși sau au murit acolo din cauza foametei și a bolilor. Project Muse ARTHUR KESSLER (1903–2000) s-a născut pe 11 octombrie 1903 în Gewitsch, Moravia (Jevícko, Republica Cehă). Familia s-a mutat la Czernowitz (Cernăuți, Ucraina) în 1913, unde tatăl său, David, a lucrat ca profesor de teologie și rabin. Arthur Kessler a studiat medicina și a absolvit Universitatea din Viena în 1929. A fost medic în armata română între 1930 și 1933. În septembrie 1942, a fost arestat și deportat în lagărul Vapniarka din Transnistria, unde a fost atât prizonier, cât și șef al unui departament medical format din 30 de persoane. Ulterior, Arthur Kessler și alți prizonieri au fost transferați din Vapniarka și trimiși în ghetoul din Olgopol la 1 mai 1943. Un an mai târziu a evadat, s-a întors în România și s-a reunit cu familia. Familia Kessler a plecat în Palestina (viitorul stat Israel) în 1944, unde autorul a publicat mai multe articole despre latirism și a devenit directorul Departamentului de Alergologie al Clinicii Zamenhof din Tel Aviv. După război, a ajutat supraviețuitorii, le-a susținut drepturile și a adunat documente și materiale de arhivă, contribuind semnificativ la istoriografia Holocaustului.