Mihai Ralea

Un cameleon si virtutile oportunismului Mihai Ralea e azi un personaj aproape uitat in istoria Romaniei. Si totusi, ca intelectual si ca om politic, figura sa s-a aflat multa vreme – si sub multe regimuri – in prim-planul scenei publice romanesti: psiholog, sociolog, profesor universitar, membru de marca al PNT si redactor-sef al ziarului Dreptatea, discipol al lui Virgil Madgearu si protejat al lui Armand Calinescu, ministru al muncii in timpul regelui Carol II, sustinator al modelului de corporatism inspirat din fascismul italian, apoi tovaras de drum al comunistilor si ambasador al Republicii Populare Romane in SUA.Acuzat de oportunism de catre multi dintre contemporani, biografia lui reprezinta, in ultima instanta, un foarte interesant studiu de caz despre supravietuire – politica si personala – in vremuri tulburi, la intretaierea dintre dictaturi si totalitarisme. De aceea e chiar de mirare ca nici un istoric nu s-a aplecat pana acum asupra ei.

O face, iata, Cristian Vasile, intr-o carte scrisa cu obiectivitate, acribie si cu o riguroasa atentie la detalii. Aceasta prima biografie dedicata lui Mihai Ralea in istoriografia romaneasca reprezinta un adevarat eveniment editorial si o lectura pe cat de interesanta, pe atat de actuala. — ALINA PAVELESCU O cercetare sobra, precisa si erudita: Cristian Vasile reconstruieste, din fragmentele de epoca si documentele de arhiva, imaginea unui intelectual care alege sa se reinventeze totalitar, colaborand cu carlismul si cu regimul de «democratie populara». — IOAN STANOMI