Filosofia inconștientului - Audiobook

Așa cum filosofia tradițională s-a străduit să spună totul despre spirit din perspectiva conștientului, filosofia inconștientului abordează spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde (inconștient personal, inconștient colectiv). Două îi sunt ideile structurante: „spiritul este impur" și „există spirit inconștient". Ambele pun în discuție două dintre axiomele filosofiei tradiționale, și anume „spiritul este pur" și „conștiința este consubstanțială spiritului". În măsura în care reconsideră spiritul dintr-o perspectivă unică, demersul meu regăsește vocația sistematică a filosofiei, fără a urmări realizarea ei integrală. Cititorul se întâlnește pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica, filosofia științei – toate regândite din perspectiva inconștientului. VASILE DEM. ZAMFIRESCU Dacă filosofia este spirit întors asupra spiritului (C. Noica), atunci problema posibilității unei filosofii a inconștientului poate fi reformulată în felul următor: se ocupă într-adevăr filosofia inconștientului de spirit? Dacă un astfel de demers, alimentat, în cazul prezentei cărți, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul că s‑ar intitula pretențios „filosofia inconștientului" nu i-ar schimba natura. Cu alte cuvinte, există în psihanaliză ca teorie a inconștientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau măcar implicații care pot fi fructificate din această perspectivă? V.D.Z. În „Orizont și stil", prima secțiune a Trilogiei culturii, vom găsi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei și vom putea urmări modul în care filosoful român înțelege să încorporeze în teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliză pe care le consideră viabile. În același timp însă, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate să brodeze țesătura originală a „noologiei abisale", prin care crede pe bună dreptate că aduce o contribuție la dezvoltarea teoriilor abisale. Prin această includere a unor idei psihanalitice în edificiul său filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare se singularizează cu adevărat Blaga, sub aspectul relațiilor cu psihanaliza, în cultura română. V.D.Z. CUPRINS Cuvânt-înainte la ediția a treia Cuvânt-înainte la volumul întâi Cuvânt-înainte la volumul al doilea I PRELIMINARII LA O FILOSOFIE A INCONȘTIENTULUI 1. Este posibilă o filosofie a inconștientului? 1.1. Cultura filosofică a lui Freud 1.2. Filosofia tradițională și perspectiva inconștientului 2. Ideea și conceptul de inconștient în istoria filosofiei 3. Inconștientul în psihanaliză 3.1. Factualitatea teoriei freudiene 3.2. Conținuturile inconștientului și structura psihicului. Natură și cultură în psihanaliză 4. Filosofie și psihanaliză. Tur de orizont contemporan 4.1. Psihanaliza — obiect al teoriei și filosofiei științei 4.2. Evidențierea și fructificarea implicațiilor filosofice ale psihanalizei 4.3. Psihanaliza filosofiei II IMPURITATEA SPIRITULUI: PSIHANALIZA CA HERMENEUTICĂ 1. Hermeneutică și filosofie 2. Hermeneutica psihanalitică și relația spirit suflet 3. Principiile hermeneuticii psihanalitice 4. Spiritul inconștient și problema psihologismului 5. Actul ratat și cogito ul cartezian. Problema subiectului 6. Interpretarea visului — paradigmă a hermeneuticii psihanalitice. Dorința 7. Hermeneutica simptomului nevrotic. Dorința și legea 7.1. Complexul Oedip în isterie 7.2. Sensul fobiei micului Hans 7.3. Nevroza ca negativ al perversiunii 7.4. Complexul Oedip în nevroza obsesională 7.5. Nevroza și condiția umană 8. De la psihologia inconștientului la estetică: Witz ul 8.1. Plăcerea estetică 9. Estetica psihanalitică: complexul Oedip în literatură 9.1. Straniul și complexul Oedip 9.2. Hamlet și Oedip 9.3. De la Frații Karamazov la Totem și tabu 9.4. Paradigma literară a psihanalizei: Oedip rege 9.5. Romanul, gen oedipian? 10. De la psihanaliza religiei la religia psihanalitică. Freud și Jung 10.1. Nevroză, artă, religie 10.2. Religie și dorință 10.3. Elemente religioase în psihanaliză 11. Impuritatea moralei: resentiment și morală 11.1. Fenomenologia și psihologia resentimentului 11.2. Sociologia resentimentului 11.3. Valorizarea produselor culturale ale resentimentului 12. Psihanaliza spiritului științific 12.1. Inconștientul personal și științele naturii 12.2. Inconștientul colectiv și științele naturii 12.3. Calea spre obiectivitate în științele omului 13. Hermeneutica psihanalitică — propedeutică la spiritul liber III ANTROPOLOGIA PSIHANALITICĂ 1. Psihanaliza ca hedonism 1.1. Sexualitatea infantilă sau plăcerea ca scop în sine 1.2. Scurt excurs despre anaclisis 1.3