Viața Maicii Domnului

Dacă o iubim pe Maica Domnului cu adevărat, să o bucurăm. Să retezăm, de dragul ei, păcatul. Să nu păcătuim nici cu cuvântul, nici cu lucrul și nici cu gândul. Să ne închinăm pe noi binelui, virtuții, după cum și ea a făcut. Astfel, și numai astfel, ne arătăm dragostea pentru Maica Domnului, credința și evlavia noastră. Cum a vieţuit Născătoarea de Dumnezeu? Ce creştere a primit? Cu ce se îndeletnicea? Singura carte care ne spune câte ceva în această privinţă este Prima Evanghelie a lui Iacov. În această carte, Iacov ruda Domnului (fiu al lui Iosif din femeia lui, Salomea) vorbeşte despre tatăl său Iosif, despre Fecioara Maria şi despre părinţii ei. Lucrarea aparţine secolului I d.Hr., pe când încă Maica Domnului mai trăia. Este de înţeles astfel marea ei însemnătate. Faptul că această carte nu este cuprinsă în cărţile Noului Testament nu înseamnă şi că ea este respinsă de Biserică. Şi alte două epistole ale Sfântului Clement, socotite la început ca făcând parte din Canonul Noului Testament (Canonul 85 al Sfinţilor Apostoli), au fost scoase mai târziu în afara canonului . Nu cumva acum aceste epistole au ajuns la coşul celor nefolositoare ? Iar dacă nu sunt inspirate de Duhul Sfânt înseamnă de aici că sunt întru totul greşite? Se poate dar ca Prima Evanghelie să nu fie inspirată de Duhul Sfânt; aflăm însă din ea multe despre Maica Domnului, lucruri pe care Biserica le a primit ca originale. Din această carte aflăm că părinţii Sfintei Fecioare au fost Ioachim şi Ana, precum şi faptul că vreme de mulţi ani aceştia nu au avut niciun copil. Pe ea se întemeiază sărbătoarea Zămislirii de către Sfânta Ana a Sfintei Fecioare (9 decembrie), precum şi toată imnologia acestei sărbători. La fel şi sărbătoarea şi imnologia Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie), sărbătoarea şi imnologia Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), precum şi o parte a imnologiei sărbătorii Naşterii Domnului. Aşadar, aceleaşi elemente pe care le a luat Biserica din Prima Evanghelie , făcându le cântări şi praznice, am luat şi noi din această carte şi le am prelucrat aici spre cinstea şi pomenirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Prea sfântă Maica lui Hristos Dumnezeu, cu străluciri prea luminate luminează cugetul meu cel cuprins de întunericul cel rău al necunoştinţei, ca dobândind lumină dumnezeiască, să povestesc slăvirile tale pururea Fecioară (Cântarea a 9 a, Utrenie, 17 aprilie)