Gustul si aroma poeziei

Le doresc autorilor ca versurile lor să nu fie simple rânduri tipărite, ci ecouri care să locuiască în sufletul cititorului. Să aibă parte de inspirație fără sfârșit și să nu uite că, dincolo de haina cărții, adevărata poezie se simte ca un gust regăsit și ca o aromă care refuză să se risipească. - Andrea H. Hedes, Președinte Asociația NEUMA Plus n n nPoemele mele nescrise - Varujan Vosganiann nnu știu ce să fac mai întâin npe puntea corăbiei se înghesuie poezii n un vers stă pe catarg și privește n spre țărmurile izbăvitoaren nnumai eu știu că un astfel de țărm nu există n pentru întreaga corabien nce lume pestriță, palide versuri n sau îmbujorate de rime n sleite ori proaspete, cu ochii la stele n sau cu privirea pierdutăn nși totuși cele mai frumoase poezii sunt acelea n bântuite de răul de mare n uneori, noaptea, corabia acostează în portn no aripă oarbă așază un cerc de lumină n pe creștetul unui poem n își netezește straiele, se îndreaptă din umeri n și se strecoară pe chei n la întâlnirea cu lumea n ceva se naște atunci, ceva parcă moaren ncorabia se întoarce în largurile ei frământate n unde nici pasăre nu ajunge n iar poeziile se strâng unele în altele așteptând n cercul de lumină din nou să pogoaren neu știu că într-o zi largurile se vor strâmta n și corabia n se va sfărâma între stânci n atâtea versuri se vor scufunda deodată cu mine n și poeziilor pe care n-am să mai apuc să le scriu n le cer iertaren