Despre libertate

George Orwell se numara printre cei mai celebri scriitori si analisti sociali. In scrierile sale a denuntat nedreptatile indurate de cei saraci, a atras atentia cu privire la pericolele totalitarismului si a aparat libertatea de expresie. Acest volum, in care sint incluse atit fragmente din romane, cit si din alte scrieri ale lui Orwell, cartografiaza gindirea sa profetica si realista pe tema libertatii. Autorul discuta despre libertate la varii niveluri, intre care libertatea individului, libertatea politica, societatea si tehnologia, revolutia si importanta libertatii de expresie. Pledoaria lui Orwell pentru o societate libera si echitabila este o sursa de inspiratie esentiala in lupta pentru libertate si egalitate a lumii de astazi.

Omul de pe strada va simti vreodata ca libertatea spiritului este la fel de importanta si are la fel de multa nevoie sa fie aparata ca si painea lui cea de toate zilele?

Daca libertatea inseamna cu adevarat ceva, atunci inseamna dreptul de a le spune oamenilor ce nu vor sa auda.

Daca dispare libertatea de expresie, palesc si facultatile creatoare.

Chiar si cei care se declara a fi in favoarea libertatii de opinie in general tac malc atunci cand sunt persecutati adversatii lor.

In GradinaRaiului omul a fost fericit, dar, in nebunia lui, a cerut libertate si a fost alungat in salbaticie.

Sinistrul este ca dusmanii constienti ai libertatii sunt cei pentru care libertatea ar trebui sa insemne cel mai mult.

Fragment din cartea Despre libertate de George Orwell: Pentru inceput, epoca libertatii de expresie se cam apropie de sfarsit. Libertatea presei in Marea Britanie a fost mereu o plasmuire, pentru ca in ultima instanta banii controleaza opinia; totusi, cat timp exista dreptul legal de a spune ce vrei, raman mereu portite de scapare pentru un scriitor mai neortodox. De vreo cativa ani reusesc sa fac clasa capitalista sa-mi plateasca un numar de lire pe saptamana pentru ca scriu carti contra capitalismului. Dar nu imi fac iluzii ca aceasta stare de lucruri va dura la nesfarsit. Am vazut ce s-a intamplat cu libertatea presei in Italia si Germania si la fel se va, intampla si aici mai devreme sau mai tarziu. Se apropie momentul — nu anul viitor, poate nu inca zece sau douazeci de ani, dar se apropie — cand fiecare scriitor va avea de ales intre a fi redus la tacere cu totul si a scrie tampeniile pe care le cere o minoritate privilegiata. Eu trebuie sa lupt impotriva acestui lucru, asa cum trebuie sa lupt impotriva uleiului de ricin, a bastoanelor de cauciuc si a lagarelor de concentrare. Iar singurul regim care, pe termen lung, va cuteza sa ingaduie libertatea de expresie este unul socialist. Daca triumfa fascismul, eu sunt terminat ca scriitor adica sunt terminat in ceea ce priveste unica mea calitate cfectiva. Chiar si numai acest lucru ar fi un motiv suficient pentru a intra intr-un partid socialist. Am abordat mai intai aspectul personal, dar, evident, nu este singurul.

Nu este posibil ca un om cu capul pe umeri sa traiasca intr-o societate precum a noastra fara a vea s-o schimbe. De vreo zece ani incoace am inceput sa pricep care este adevarata natura a societatii capitaliste. Am vazut imperialismul britanic in actiune in Bismania si am vazut cate ceva din efectele saraciei si somajului in Marea Britanie. In masura in care am luptat impotriva sistemului, am facut-o mai ales scriind carti care am sperat ca vor influenta publicul cititor.