Rusia medievala Vol.2 Partea 1: Cneji, boieri si tari, oameni si institutii

Rusia medievală Vol.2 Partea 1: Cneji, boieri și țari, oameni și instituții. Oameni și instituții. O istorie a Rusiei vechi (secolele al IX-lea - al XVII-lea) n n Citește și: n • Rusia medievală Vol.1: De la Riurik ne tragem n • Rusia medievală Vol.3 Partea 2: Orășenii, țăranii, religia, cultura n n Al doilea volum dintr-o lucrare amplă despre structurile de putere și societatea Rusiei Vechi. De la cneji și „scara ereditară”, la fastuoasa curte a țarului, sistemul judiciar brutal și rolul cazacilor. Include „dosare” comparative despre administrația românească. O lectură esențială pentru a înțelege fundamentele statului rus. n n Acesta este primul volum dintr-o amplă lucrare în două părți, dedicată studiului aprofundat al societății și structurilor de putere din Rusia Veche (secolele al IX-lea – al XVII-lea). Volumul I al seriei, De la Riurik ne tragem, a explorat geneza statalității. Acum, volumul al II-lea, partea I pătrunde în inima funcționării statului, analizând cu o rigoare academică remarcabilă mecanismele prin care puterea era organizată, exercitată și legitimată. O anatomie a puterii și a societății. Cartea oferă o radiografie detaliată a: • Cnejilor și a anturajului lor: de la sistemul unic al „scării ereditare” (lestvic’noe pravo) care a modelat succesiunea, la rolul „adunărilor cnejilor” (snemî) și la evoluția drujinei, de la mercenari la curteni cu posesiuni. • Boierilor și statutului lor: analiza complexă a categoriilor feudale, a diferențelor esențiale față de nobilimea occidentală (serviciul condiționat de proprietate), și a impactului Opricininei în subordonarea lor față de țar. • Țarului și a puterii sale: studiul imaginii sacre a monarhului (unsul lui Dumnezeu), influența modelului bizantin (coroana Monomahilor, orbul imperial, vulturul bicefal) și modul în care titlul lung al țarului era un „program politic” de autoafirmare. • Vieții la Curtea țarului: o descriere fascinantă a ierarhiei curtenilor (stolniki, striapcie, spalniki), a sistemului de promovare (mestnicestvo), abolit dramatic de Fiodor Alekseevici, și a ritualurilor complexe care transformau diplomația în spectacol. • Administrației centrale și locale: detalii exhaustive despre prikazuri (ministere), funcționarea lor, corupția endemică, rolul Zemski Sobor (adunarea pământeană) și funcționarea vecei (adunarea populară) ca o formă de democrație locală în orașe precum Novgorod. • Justiției ruse: o analiză a sistemului judiciar, de la „harababura” timpurie la codificări precum Sobornoe Ulojenie, cu accent pe pedepsele brutale și pe temuta sintagmă „slovo i delo” pentru crimele de stat. • Armatei: de la drujina cnezială la Kniajnîi dvor și Gorodovîe polki, la deti boiarskie și la cazaci, forța militară și socială esențială pe granițele Rusiei, cu tactici de pază și război specifice.