Valea femeilor-lup

Undeva în Alpii italieni, la granița dintre două provincii istorice, Piemont și Lombardia, trăiește Fenísia, ultima descendentă a unei familii de gropari. E singură într-un cătun din care toți locuitorii au plecat de mult, căutând confortul și comoditatea vieții de la oraș. Aflată ea însăși la apusul vieții, protagonista își duce zilele în armonie cu natura, îngrijind mormintele vechiului cimitir de care nu s-a îndepărtat niciodată prea mult. Îmbinând ficțiunea cu mijloacele jurnalismului și ale antropologiei, Laura Pariani zugrăvește cu mare acuitate și forță epică o lume dispărută pe care o reconstituie minuțios din amintiri, legende, superstiții, proverbe și zicători. Povestea Fenísiei este cea a tuturor femeilor (a smintitelor, așa cum sunt numite de gura satului) care au îndrăznit să spună nu sau să-și dorească mai mult, a celor care au ieșit din rând și au plătit scump pentru nesupunerea lor. Deși la prima vedere pare sumbru, romanul Valea femeilor-lup este o meditație emoționantă despre viață și moarte, despre iubire și natură, despre tradiție și modernitate, despre săraci și bogați, despre nedreptate, dar mai ales despre felul în care religia și cutumele ancestrale au fost interpretate rigid și absurd, zdrobind nemilos viețile multor generații de femei. O carte în care cititorii români vor regăsi numeroase elemente familiare și care, pe alocuri, e străbătută de un umor irezistibil. n n Traducere din limba italiană de Doina Gecse-Borgovan.