Procesul civil international

Normele juridice aplicabile procesului civil international reglementeaza raporturi de drept procesual civil cu element de extraneitate, plasandu-se astfel la interferenta dintre dreptul procesual civil si dreptul international privat. Aceasta particularitate a determinat lasarea procesului civil international intr-un plan secundar, atat de catre literatura de specialitate de drept international privat, preocupata in mod prioritar de latura materiala a dreptului international privat, cat si de cea de drept procesual civil, concentrata asupra raportului de drept procesual, dar fara element de extraneitate. Expansiunea normativa pe care procesul civil international a cunoscut-o in ultimele decenii, atat la nivel international sub egida Conferintei de la Haga de drept international privat, cat si la nivelul Uniunii Europene, determina in prezent o reconsiderare a pozitiei procesului civil international si o tendinta de autonomizare a cercetarii sale atat in raport cu dreptul international privat, cat si in raport cu dreptul procesual civil. Lucrarea Procesul civil international nu isi propune efectuarea unei analize exhaustive a regulilor aplicabile procesului civil international, ci configurarea unei structuri care sa faciliteze abordarea procesului civil international ca ansamblu. Fundamentul acestei structuri il reprezinta patru institutii juridice, analizate in cadrul unor capitole distincte ale cartii, continand norme referitoare la: competenta internationala a instantelor romane, conditia juridica a strainului ca parte in procesul civil, procedura de judecata a pricinilor civile cu element de extraneitate si efectele hotararilor judecatoresti si arbitrale straine in Romania. Editia a 2-a a lucrarii Procesul civil international pastreaza aceasta structura, solutiile propuse fiind insa revazute in raport cu evolutiile normative, jurisprudentiale si doctrinare din ultimii 6 ani. Astfel, dupa prezentarea in Capitolul I al lucrarii Procesul civil international a unor aspecte generale, cum ar fi notiunea de proces civil international, corelatia dintre procesul civil international si dreptul international privat, izvoarele, obiectul de reglementare si interpretarea normelor juridice aplicabile procesului civil international, Capitolul al II-lea (Competenta internationala a instantelor romane) delimiteaza sfera de incidenta a dreptului Uniunii Europene in raport cu aceea a dreptului national si evidentiaza formele competentei internationale (competenta de drept comun, competenta facultativa, competenta exclusiva). Capitolul al III-lea al lucrarii Procesul civil international (Conditia juridica a strainului ca parte in procesul civil) este dedicat principiilor care carmuiesc recunoasterea/impunerea in persoana strainilor a unor drepturi sau obligatii procesuale in Romania, iar Capitolul al IV-lea (Procedura de judecata, de catre instantele romane, a cauzelor civile cu element de extraneitate) analizeaza regulile aplicabile procedurii de drept comun, fazele si etapele procesului civil in desfasurarea lor fireasca, cu privire la fiecare aspect al procedurii de judecata, fiind indicate in mod prioritar solutiile materiale continute de reglementarile aplicabile, iar, in lipsa acestora, solutiile conflictuale. De asemenea, sunt prezentate succint unele proceduri speciale. In Capitolul al V-lea - Efectele hotararilor judecatoresti straine - sunt definite conceptele de baza (respectiv cel de hotarare straina si cel de efecte ale hotararilor straine), se face distinctia intre diferite categorii de hotarari si sunt analizate efectele hotararilor judecatoresti straine, accentul fiind pus pe conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca acestea sa se produca. Cercetarea evidentiaza diferenta de regim juridic (atat sub aspectul conditiilor, cat si pe plan procedural), in functie de reglementarea aplicabila (cea nationala sau cea adoptata la nivelul Uniunii Europene). O maniera similara de abordare este avuta in vedere in cazul efectelor sentintelor arbitrale straine in Romania (Capitolul al VI-lea al lucrarii Procesul civil international), analiza fiind facuta din perspectiva dreptului intern si a conventiilor internationale la care Romania este parte. Serban-Alexandru Stanescu este conferentiar universitar si titular al cursului de licenta Drept international privat, precum si al cursurilor de master Procesul civil international si Proceduri de arbitraj la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti. Este director al Centrului de Drept International Privat si Drept International al Mediului din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei si avocat in cadrul Baroului Bucuresti.