Madona cu haina de blana

Când tatăl său îl trimite pe Raif, în efervescenții ani 1920, din Istanbul la Berlin ca să învețe secretele afacerii familiei, tânărul, timid și introvertit, este copleșit de bucurie:în sfârșit poate intra în contact cu lumea despre care citise și la care visase încă din copilărie.

Astfel că, odată ajuns acolo, e atras mai degrabă de literatură și artă decât de deprinderea unei meserii. Raif învață limba germană, citește cu sete și rătăcește ore întregi pe străzile acestui oraș vibrant, cu muzee elegante și cabarete celebre.

Într-o zi, la o expoziție de artă contemporană, este profund impresionat de un autoportret al unei tinere artiste germane.

Revine aici zi de zi, săptămâni în șir, îndrăgostit. Iar când o găsește pe autoarea tabloului, Maria, o femeie puternică și independentă, pe jumătate evreică, înțelege că viața lui s-a schimbat pentru totdeauna. O poveste pasională despre intensitatea sfâșietoare a iubirii și pierderii.

Ești absorbit în existența monotonă și însingurată a lui Raif Efendi și trăiești odată cu el înstrăinarea sa dureroasă și fericirea că ai descoperit pe cineva care să te înțeleagă pe deplin, dar și suferința provocată de o neînțelegere amară, ironică.

Te provoacă să meditezi la cum ar arăta viața ta în absența celor pe care-i iubești. (Washington Independent Review of Books)Sabahattin Ali (1907-1948) a fost profesor, jurnalist, poet, romancier, dramaturg,traducător. Scrierile sale au fost o țintă frecventă a cenzurii guvernamentale. Între 1931 și 1933 și apoi în 1947 a fost încarcerat de mai multe ori,sub diverse acuzații, printre care și propagandă comunistă. După 1946 scoate mai multe gazete cu teme satirice, toate interzise pe rând. În 1948 a vrut să fugă din țară, dar a fost ucis undeva la granița cu Bulgaria, iar trupul i-a fost găsit câteva săptămâni mai târziu. Deși a existat o anchetă soldată cu încarcerarea călăuzei ce trebuia să-l ducă pe Ali peste graniță, împrejurările în care a murit rămân neelucidate pe deplin, fiica sa și o parte din apropiați susținând mereu că ar fi fost ucis de serviciile secrete. Azi, Sabahattin Ali este considerat un simbol al rezistenței sociale și politice în rândul tinerilor turci. Publicat întâi în foileton între 1940 și 1941, apoi în volum în 1943, romanul Madona cu haină de blană a trecut relativ neobservat, dar, redescoperit, a devenit în ultimele decenii bestseller internațional și este considerat acum unul dintre cele mai bune din literatura de limbă turcă