Lumina pe cale

Lumina pe cale. Un tratat scris pentru folosința personală a celor care nu cunosc înțelepciunea estică și care doresc să intre sub influența ei n n Iată o carte extraordinară, care vine din tradiția teozofică, adresată celor care sunt pe calea spirituală. Cartea descrie etapele căii, pe care cei care le-au parcurs le pot recunoaște. Înțelegerea aforismelor și a învățăturilor cărții se poate face pe mai multe niveluri de conștiință; ideal ar fi să căutăm o înțelegere profundă, dincolo de nivelul mental, bazată pe experiență. Aceste reguli sunt scrise pentru toți discipolii: • Urmează-le. • Înainte ca ochii să poată vedea, ei trebuie să fie incapabili de lacrimi. • Înainte ca urechile să poată auzi, ele trebuie să-și piardă sensibilitatea. • Înainte ca vocea să poată vorbi în prezența maeștrilor, ea trebuie să-și fi pierdut capacitatea de a răni. • Înainte ca sufletul să poată sta în prezența maestrului, picioarele sale trebuie să fie spălate în sângele inimii. Omoară orice ambiție, ambiția este prima slăbiciune: marea tentație a omului care se ridică deasupra semenilor săi. Este forma cea mai simplă de a căuta o răsplată. Oamenii cu inteligență și putere sunt, în continuu, îndepărtați de posibilitățile lor cele mai înalte de către ea. Cu toate acestea, ambiția este un învățător necesar. Rezultatele ei se transformă în praf și cenușă în gură. Precum moartea și înstrăinarea, îi arată omului, până la urmă, că a lucra pentru sine este egal cu a lucra pentru dezamăgire. Dar această primă regulă pare atât de simplă și de ușoară, încât nu trece pe lângă ea foarte repede. Pentru că aceste vicii ale omului ordinar trec printr-o transformare subtilă și reapar cu un aspect schimbat în inima discipolului. Este ușor să spui eu nu voi fi ambițios, dar nu este la fel de ușor să spui când maestrul îmi citește inima, el o va găsi pe deplin curată.